Conform Descopera: Un studiu al Universității din Colorado (SUA) sugerează că lipsa divertismentului constant și a telefoanelor în copilărie ar fi contribuit la dezvoltarea autonomiei și a abilităților de adaptare la maturitate. Copiii care au petrecut timp nestructurat și s-au confruntat cu momente de plictiseală ar fi dobândit competențe esențiale pentru viața de adult.

Plictiseala, un catalizator pentru autonomie

Cercetarea, condusă de psihologul Yuko Munakata, a analizat comportamentul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 7 ani. Prin compararea activităților structurate, dirijate de adulți, cu timpul liber, dedicat jocului și explorării, s-a constatat o corelație directă între timpul nestructurat și o funcție executivă autodirijată mai dezvoltată. Această funcție implică capacitatea de a stabili obiective personale și de a acționa în consecință, fără a fi nevoie de indicații constante din partea adulților.

Cercetătorii subliniază că activitățile impuse de părinți sau educatori nu stimulează dezvoltarea autonomiei în aceeași măsură. Abilitatea de a te descurca singur se formează, conform studiului, în situațiile în care copilul nu este sub supraveghere directă. Performanța academică și starea generală de bine la maturitate par să fie, la rândul lor, influențate de gradul de dezvoltare a funcțiilor executive în copilărie.

Creativitatea se naște din lipsa stimulilor

Un experiment realizat de cercetătoarea Sandi Mann a demonstrat că adulții expuși unei sarcini monotone sau plictisitoare au manifestat ulterior un nivel crescut de creativitate. Ipoteza este că plictiseala, prin lipsa stimulilor externi, obligă mintea să caute singură soluții și să genereze idei. Copiii care nu au avut acces constant la ecrane se confruntau frecvent cu această stare, ceea ce ducea la inventarea de jocuri sau la crearea unor universuri imaginative.

Studiile recente pun în evidență și o legătură îngrijorătoare între utilizarea frecventă a telefoanelor pentru a calma copiii mici și o reglare emoțională deficitară la aceștia. Pediatra Jenny Radesky, implicată într-un astfel de studiu, atrage atenția asupra faptului că liniștirea „externalizată”, prin intermediul dispozitivelor, nu permite copilului să își dezvolte abilități interne de gestionare a emoțiilor.

Echilibrul, cheia succesului

Specialiștii nu recomandă o privare totală a copiilor de tehnologie sau o neglijare a acestora. Mai degrabă, accentul cade pe găsirea unui echilibru sănătos. Alocarea intenționată a unor perioade de timp liber, în care copilul este lăsat să se joace și să exploreze pe cont propriu, poate oferi beneficiile autonomiei și creativității, fără a elimina prezența și sprijinul părinților. Această abordare ar putea contribui la formarea unor adulți mai rezilienți și mai capabili să facă față provocărilor vieții.

Sursa: Descopera