Conform Playtech.ro: Vertijul brusc, mai ales la persoanele cu afecțiuni preexistente, impune excluderea rapidă a unui accident vascular cerebral, investigațiile imagistice fiind cruciale pentru identificarea modificărilor ce afectează fluxul sanguin cerebral.

Potrivit dr. Mocanu Aursulesei, un episod de vertij apărut subit la un pacient hipertensiv, diabetic sau cu fibrilație atrială necesită o evaluare neurologică și imagistică cerebrală rapidă. „Timpul devine esențial în astfel de situații,” subliniază medicul. Rezonanța magnetică cerebrală este metoda de elecție pentru evaluarea trunchiului cerebral, cerebelului și a căilor vestibulare centrale, putând detecta AVC-uri, puseuri de scleroză multiplă, tumori sau alte leziuni structurale. Tomografia computerizată este utilă în urgențe, în special pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, dar are o sensibilitate mai redusă pentru leziunile mici din fosa posterioară.

Scleroza multiplă, o altă cauză de luat în calcul

Stabilirea cauzei vertijului necesită o anamneză amănunțită și un examen clinic detaliat, din care medicul extrage informații valoroase despre debut, durată, factori declanșatori și simptome asociate. Atunci când aceste date nu sunt suficiente, investigațiile imagistice prin rezonanță magnetică cerebrală vin să completeze tabloul clinic.

Scleroza multiplă, la fel ca accidentul vascular cerebral, poate genera vertij prin afectarea căilor vestibulare. „La un pacient tânăr, în special când vertijul este progresiv și se asociază cu vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, această posibilitate trebuie luată în considerare,” explică medicul neurolog. Uneori, vertijul poate fi chiar una dintre primele manifestări ale bolii. O leziune demielinizantă în trunchiul cerebral, vizibilă pe IRM, poate explica un episod de vertij și diplopie, în timp ce prezența altor leziuni demielinizante indică un proces extins.

Există și cazuri în care vertijul persistă luni de zile fără o cauză structurală evidentă. „Pacienți la care vertijul este întreținut de hipervigilență, anxietate și sensibilizarea sistemelor vestibulare centrale necesită o abordare complexă,” menționează dr. Mocanu Aursulesei, subliniind că simptomatologia este reală și afectează calitatea vieții.

Migrena vestibulară, o formă particulară

Departe de imaginea comună a migrenei, care implică dureri de cap intense, există o formă a bolii în care vertijul este simptomul principal. Aceasta este migrena vestibulară, mai frecvent întâlnită la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, pe fondul fluctuațiilor hormonale.

La aceste paciente, episoadele de vertij pot fi însoțite de simptome precum greață, vărsături, sensibilitate la zgomot și lumină, fără ca durerea de cap să fie întotdeauna prezentă sau predominantă. Diagnosticarea migrenei vestibulare se bazează pe o combinație de criterii clinice și excluderea altor cauze posibile ale vertijului.

Sursa: Playtech.ro