Valuri uriașe în Pacific, semnele unui „Super El Nino”

Nino-3.4: Motorul climatic al Pământului

Regiunea Nino-3.4, o zonă definită în Pacificul tropical între 5° Nord și 5° Sud, și 170° Vest și 120° Vest, se confruntă cu o încălzire fără precedent. Temperaturile suprafeței mării în această regiune depășesc acum cu aproximativ 1,9 până la 2,1 grade Celsius media pe termen lung. Aceste valori indică deja posibilitatea unui eveniment El Nino de mare amploare.

În mod normal, în această perioadă a anului, apa ar trebui să aibă o temperatură între 27 și 29 de grade Celsius. Acum, însă, s-au înregistrat valori de 29 până la 31 de grade Celsius. Deși o creștere de câteva grade poate părea nesemnificativă la prima vedere, în contextul unei zone oceanice vaste, aceasta are o importanță climatică majoră. Astfel de anomalii termice pot altera interacțiunea dintre ocean și atmosferă, influențând modelele meteorologice la nivel global.

Regiunea Nino-3.4 funcționează, simplificat, ca un „întrerupător” în sistemul climatic. Când apele de aici se încălzesc considerabil, oceanul eliberează mai multă căldură în atmosferă. Acest lucru modifică presiunile atmosferice și curenții de vânt din Pacific. Ulterior, aceste schimbări pot influența circulația atmosferică globală, declanșând fenomene meteorologice extreme în regiuni îndepărtate. Deviația temperaturii în această zonă servește drept indicator principal pentru forța unui El Nino.

El Nino și implicațiile sale globale

El Nino este un fenomen climatic natural din Pacificul tropical, care apare aproximativ la fiecare doi până la șapte ani. Acesta implică o modificare a interacțiunii dintre temperaturile oceanice, vânturi și circulația atmosferică. Un El Nino puternic poate avea consecințe variate la nivel mondial, amplificând evenimentele meteorologice extreme.

America de Sud se poate confrunta cu ploi torențiale, inundații și alunecări de teren. Australia și Asia de Sud-Est sunt expuse unui risc crescut de secetă și incendii de vegetație. Africa de Est riscă pierderi de culturi, iar America de Nord poate experimenta modificări ale tiparelor de furtună și precipitații. Europa este, de asemenea, afectată, deși, de obicei, într-o măsură mai mică. El Nino influențează vremea noastră doar ca unul dintre mai mulți factori climatici. Totuși, efectele majore pot apărea prin lanțurile de aprovizionare globale, influențate de agricultură, pescuit sau rutele de transport.

Cel mai puternic El Nino din istoria recentă a avut loc în 2015-2016, când temperatura în regiunea Nino-3.4 a depășit cu aproximativ 2,7 grade Celsius media pe termen lung. Modelările actuale sugerează că evenimentul din 2026-2027 ar putea fi și mai intens. Deși termenul de „Super-El-Nino” nu este unul științific consacrat, evenimentul curent ar putea deveni unul dintre cele mai puternice de la începutul înregistrărilor.

Impactul schimbărilor climatice

Schimbările climatice, generate de activitatea umană, pot amplifica impactul El Nino. Oceanele au absorbit peste 90% din căldura suplimentară generată de efectul de seră. Prin urmare, fluctuațiile climatice naturale precum El Nino se manifestă într-un sistem deja încălzit.

Unii cercetători consideră posibil ca un El Nino puternic, combinat cu schimbările climatice provocate de om, să contribuie la stabilirea unui nou record de temperatură globală în anul 2027. Cercetătorul în climatologie Mojib Latif anticipează că temperatura medie globală ar putea depăși temporar pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial în acest an sau cel mult anul viitor. Deja, anul 2023 a înregistrat recorduri lunare, iar 2024 a continuat pe aceeași traiectorie.

Dacă Pacificul va genera un eveniment El Nino excepțional sau nu, va fi clarificat în lunile următoare. Este cert, însă, că un sistem climatic deja încălzit interacționează cu o fluctuație naturală, favorizând astfel noi extreme.

Sursa: Focus.de