Utilizarea tehnologiilor digitale în sistemul judiciar poate face procedurile mai simple și mai eficiente, dar vine și cu riscuri importante, precum încălcarea intimității și discriminarea persoanelor care nu dispun de acces la aceste tehnologii sau nu știu cum să le folosească. Uniunea Europeană a atras atenția asupra acestor aspecte într-un raport publicat recent, citat de o agenție de știri.

Raportul, realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, examinează modul în care instrumente precum audierea prin videoconferință, raportarea infracțiunilor pe platforme online și folosirea inteligenței artificiale pentru transcrierea mărturiilor sunt deja implementate în șapte țări membre ale UE.

Studiul s-a bazat pe opiniile a aproape 200 de specialiști din domeniul juridic și a arătat că, în general, aceștia văd în aceste tehnologii un avantaj atât pentru activitatea lor, cât și pentru protejarea drepturilor de bază.

Cu toate acestea, experții avertizează că dacă drepturile fundamentale nu sunt considerente integrate corect în proiectarea acestor sisteme digitale, pot apărea consecințe negative, precum subminarea dreptului la un proces echitabil sau a principiului nediscriminării.

„Trebuie să eliminăm decalajul digital și să asigurăm accesul la justiție pentru toți, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în afara sistemului”, afirmă Sirpa Rautio, directorul general al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, într-un raport intitulat „Digitalizarea justiției: o abordare bazată pe drepturile fundamentale”.

Printre recomandări se numără și oferirea de sprijin practic pentru a ajuta cetățenii săa navigheze în sistemul judiciar, precum și asigurarea faptului că persoanele străine sau cu rezidență temporară nu sunt excludute din posibilitatea de a accesa aceste servicii, chiar dacă nu dețin documente de identitate din țara unde se desfășoară procedurile.

Raportul menționează și faptul că statele membre ale UE depun eforturi pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu dizabilități la platformele digitale ale sistemului judiciar, atât pe site-urile web, cât și prin aplicații mobile.

De asemenea, Agenția solicită să fie implicați în dezvoltarea noilor tehnologii nu doar judecători și procurori, ci și experți în drepturile omului, reprezentanți ai autorităților pentru protecția datelor și ombudsmani, pentru ca instrumentele digitale să fie incluzive și în acord cu drepturile fundamentale.

Un alt sfat important este ca oficialii să păstreze opțiuni non-digitale, pentru cei care nu au acces sau abilități pentru utilizarea tehnologiei.

Sursa articol

Sursa: G4Media