Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a stârnit controverse după recenta propunere de renunțare la dreptul de veto în politica externă și de securitate a statelor membre. Anunțul, venit la scurt timp după alegerile parlamentare din Ungaria, a generat reacții puternice, inclusiv din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Reacția AUR la propunerea de la Bruxelles

Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a criticat dur inițiativa. El a subliniat că orice cedare de suveranitate, în contextul actual, ar reprezenta un act de „sinucidere politică” și o amenințare la adresa ideii de Europa, așa cum a fost asumată inițial. Dungaciu a subliniat importanța libertății, a prosperității și a luptei pentru libertatea conștiinței. AUR se opune federalizării și cedării dreptului de veto, considerând că acestea ar duce la un „dezastru moral și național”.

Tensiuni pe fondul rezultatelor electorale din Ungaria

Anunțul lui von der Leyen pare să vină în contradicție cu mesajele anterioare transmise de Bruxelles, care au descris rezultatul alegerilor din Ungaria ca pe un succes al Europei. Dungaciu sugerează că această schimbare de ton reflectă o recunoaștere implicită a faptului că votul din Ungaria nu a fost o victorie a „Europei”, ci a unui naționalist. El a menționat că partidul Tisza nu s-a prezentat ca fiind pro-Bruxelles în timpul campaniei electorale.

Riscurile federalizării în viziunea AUR

AUR consideră că federalizarea, promovată de Bruxelles, ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității naționale. Dungaciu a argumentat că federalizarea nu ar întări apărarea, ci dimpotrivă, ar slăbi-o, deoarece nu se bazează pe voința reală a cetățenilor. El a avertizat că o astfel de abordare ar putea duce la un „nou totalitarism”. Dungaciu a subliniat că NATO reprezintă cea mai bună garanție de securitate, spre deosebire de o armată europeană supranațională.

Dan Dungaciu a declarat că AUR va apăra libertatea de voință, de conștiință și de acțiune politică.

Sursa: Mediafax