Conform Playtech.ro: Uniunea Europeană ia în considerare implementarea unui „drept la deconectare” pentru a limita munca angajaților în afara programului, o inițiativă menită să protejeze timpul personal și să combată stresul cauzat de permanenta disponibilitate.

Măsuri diverse în Europa pentru protecția timpului liber

Mai multe țări europene au deja în vigoare reglementări menite să stabilească limite clare între viața profesională și cea personală. Printre acestea se numără Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia și Luxemburg, fiecare cu propriul set de măsuri. Acestea variază de la legi specifice privind dreptul la deconectare, la modificări ale codurilor muncii, acorduri colective sau coduri de bune practici, care, în unele cazuri, nu au caracter obligatoriu. În contrast, Marea Britanie nu dispune, momentan, de un drept la deconectare consacrat prin lege.

Dificultatea în aplicarea uniformă a acestor reguli la nivel european este cauzată de abordările legislative fragmentate adoptate de statele membre. Pe lângă acestea, munca hibridă, colaborarea internațională și echipele răspândite pe diferite fusuri orare complică trasarea unor granițe nete între orele de lucru și timpul liber. Situația este deosebit de complexă pentru managerii de rang înalt și angajații cu programe flexibile, a căror activitate implică adesea ore neregulate și interacțiune cu parteneri din diverse zone geografice.

Presiuni și temeri în rândul angajaților

Teama de a rata oportunități, așteptările conducerii, notificările primite pe aplicațiile de serviciu instalate pe telefoanele personale și frica de a fi percepuți ca fiind ușor de înlocuit contribuie la dificultatea angajaților de a se deconecta de la muncă. Un raport recent a indicat că, în Marea Britanie, 88% dintre respondenți se simt anxioși sau vinovați atunci când solicită concediu. Această presiune de a fi mereu disponibil, chiar și în lipsa unei obligații explicite, poate perpetua o cultură organizațională axată pe disponibilitatea permanentă.

În anumite state, obligațiile privind protejarea dreptului la deconectare se aplică doar companiilor care depășesc o anumită dimensiune. Astfel, angajații firmelor mai mici ar putea să nu beneficieze de același nivel de protecție legislativă. Această fragmentare a protecției, alături de teama de represalii sau de a fi considerați mai puțin dedicați, complică eforturile de a schimba mentalități și de a promova un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.

Propunerea de reglementare la nivel european ar putea aduce o claritate necesară pe o piață a muncii din ce în ce mai interdependentă și digitalizată, unde liniile dintre activitatea profesională și timpul personal devin tot mai neclare.

Sursa: Playtech.ro