Conform Economica: România va cere Comisiei Europene amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune, programate inițial pentru finalul lunii august. Decizia vine pe fondul unei situații energetice dificile și a riscurilor legate de asigurarea capacităților necesare pentru iarna următoare. Nu vor mai fi oprite grupul de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri de la Craiova, cu o putere combinată de 300 MW, conform jalonului 119 A din PNRR. Se va închide, însă, CET Govora (100 MW), existând alternative acolo. Nu este încă clar pentru ce perioadă se va solicita această amânare.

Luna martie a consemnat închiderea definitivă a grupului 4 de la termocentrala Turceni (285 MW), decizie luată pentru a respecta un jalon din PNRR. La Turceni mai funcționează acum un singur grup din cele opt inițiale. Centrala Rovinari mai are în funcțiune trei grupuri de 330 MW, în timp ce Ișalnița a fost închisă complet. Centrala de la Craiova, aflată în insolvență, are licența redusă la 130 MW.

Anul trecut, Transelectrica a solicitat un studiu de adecvanță care a fost trimis la Bruxelles. Acest studiu, care a justificat păstrarea unor grupuri pe cărbune încă un an, a indicat riscuri majore pentru siguranța sistemului energetic național în scenariul închiderii accelerate a centralelor pe cărbune. Studiul lua în calcul faptul că centrala nouă de la Mintia nu va fi gata la timp și o unitate de la Cernavodă va fi oprită pentru reparații.

Situația actuală a sistemului energetic național (SEN) este complexă. Centrala de la Mintia nu pare să poată funcționa la capacitatea prognozată de 1.000 MW în această iarnă, iar noua centrală de la Iernut (430 MW) va opera doar în teste. Alte proiecte de noi grupuri pe gaze au termene de realizare îndepărtate, iar unele ar putea să nu fie niciodată finalizate. Seceta afectează hidrocentralele, iar funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, cu un singur reactor, este condiționată de creșterea debitului Dunării. Astfel, sistemul intră în iarnă cu rezerve în lacurile de acumulare semnificativ sub nivelurile anilor trecuți. România a transmis deja Comisiei Europene și statelor membre o alertă timpurie privind situația energetică.

Impactul financiar al deciziei

Ministerul Energiei anticipează pierderi din componenta de grant a PNRR. Jalonul referitor la decarbonare valorează 771 de milioane de euro, iar nerespectarea sa ar putea duce la pierderea integrală a sumei. Guvernul speră însă la o abordare mai flexibilă din partea Bruxelles-ului. Există semnale că Bruxelles-ul ar putea evalua progresul general al României, reducând astfel penalitatea. Într-un astfel de scenariu, dacă doar jalonul 119 A ar fi evaluat individual, gradul de îndeplinire ar fi de 83%, ceea ce ar duce la o penalitate de aproximativ 124,4 milioane de euro.

Problema este complicată de o nouă lege promovată de PSD, care ar stipula că nicio unitate pe cărbune nu va fi închisă până la apariția unei capacități alternative. Această lege ar putea afecta și acorduri anterioare, ducând la pierderea a aproximativ un miliard de euro din fonduri PNRR, dacă țintele și jaloanele deja îndeplinite nu mai sunt considerate ireversibile.

Alternative și riscuri

Decizia de a amâna închiderea grupurilor pe cărbune vine în contextul în care alte proiecte esențiale pentru securitatea energetică, precum cel de la Mintia, se confruntă cu întârzieri majore. Concret, centrala de la Mintia, cu o capacitate proiectată de 1.700 MW, riscă să nu funcționeze la capacitatea prognozată de 1.000 MW în această iarnă. De asemenea, noua centrală pe gaze de la Iernut, cu o putere de 430 MW, va opera doar în regim de teste.

Proiectele viitoare de noi grupuri pe gaze, inclusiv cele derulate de Elcen sau de Complexul Energetic Oltenia (CEO) în parteneriat cu Tinmar/Alro, au termene de realizare mult depărtate, iar unele ar putea fi chiar abandonate. Această lipsă de capacități noi, corelată cu problemele la hidrocentrale și la centrala nucleară, creează un deficit semnificativ. Sistemul energetic național riscă să intre în iarnă cu un deficit de putere, în ciuda eforturilor de a menține în funcțiune grupuri pe cărbune considerate depășite tehnologic și poluante.

Sursa: Economica