SUA și Israelul pariază pe kurzii din Irak și Iran pentru a destabiliza regimul de la Teheran

O strategie controversată, care ar putea amplifica tensiunile în Orientul Mijlociu, este pusă la cale de Statele Unite și Israel. Conform informațiilor apărute în presa internațională, cele două țări negociază cu forțele kurde din Irak și Iran pentru a le înarma și a le folosi în confruntarea cu regimul de la Teheran. Decizia ar putea declanșa un conflict sectar, extinzând războiul din Siria și Turcia.

Acordul ar putea implica o ofensivă armată kurdă în Iran, într-un viitor apropiat. Președintele american Donald Trump a discutat cu lideri kurzi din Irak și Iran pentru a-i convinge să susțină planul. În contextul acestor negocieri, apar temeri legate de o posibilă destabilizare a regiunii și de o escaladare a violențelor.

Planul vine la scurt timp după ce Statele Unite au redus sprijinul pentru forțele kurde pro-occidentale din Siria, care au jucat un rol important în înfrângerea Statului Islamic. Aceste schimbări de strategii ridică semne de întrebare cu privire la interesele reale ale părților implicate.

Rolul kurzilor în strategia de destabilizare

Forțele kurde iraniene, majoritatea active în Kurdistanul irakian, reprezintă un element-cheie în acest plan. Din Irak, kurzii ar putea primi armament și ar putea fi coordonați pentru o posibilă ofensivă. Un oficial kurd a declarat pentru CNN că se așteaptă o implicare majoră într-o ofensivă terestră, cu sprijin american și israelian.

De asemenea, se discută despre o denumire simbolică pentru această ofensivă: Zhina, al doilea prenume al lui Mahsa Amini, tânăra kurdă a cărei moarte în arestul poliției iraniene a declanșat protestele din 2022. Gestul are o puternică încărcătură emoțională și politică, simbolizând lupta pentru drepturile femeilor și libertate.

Atacurile recente din regiune, inclusiv bombardamentele israeliene și acțiunile Gărzilor Revoluționare Iraniene, par să pregătească terenul pentru o confruntare mai mare. Kurzii, cu acces la arme și cu legături peste granițe, reprezintă unul dintre puținele grupuri anti-regim din Iran.

Reacții diverse și îngrijorări

Reacțiile la planul americano-israelian sunt mixte. Karim Sadjadpour, analist senior la Carnegie Endowment for International Peace, îl consideră „o strategie de a te juca cu focul”. El avertizează că o astfel de abordare ar putea diviza opoziția și ar consolida regimul iranian, în loc să îl slăbească.

Ben Rhodes, consilier adjunct pentru securitate națională în timpul președintelui Obama, consideră, de asemenea, că această idee este „teribilă”, avertizând asupra riscului unui „război civil sectar și un război regional”.

În paralel, opoziția iraniană și grupurile kurde au păreri împărțite. Guvernul regional kurd din Irak a emis o declarație prin care subliniază importanța stabilității regionale, respingând ideea de a permite utilizarea teritoriului său împotriva țărilor vecine.

Un oficial israelian a declarat pentru Axios că „Netanyahu crede că kurzii vor ieși din umbră”. Kamaran Palani, cercetător la London School of Economics, consideră că acțiunile lui Trump în relația cu liderii kurzi irakieni reprezintă momente importante din istoria kurdă modernă. Kurzii iranieni își doresc o mai mare reprezentare, dar nu neapărat separare, și sunt precauți în legătură cu intențiile Israelului.

Fiul regretatului șah, Reza Pahlavi, a criticat planul, îndemnând kurzii să nu sprijine grupările armate. Trump a sugerat că ar prefera un lider din interiorul Iranului.

Qubad Talabani, viceprim-ministrul KRG, a reiterat că regiunea Kurdistan își va menține neutralitatea, excluzând orice implicare în conflict.

Sursa: Digi24