Discuțiile tensionate dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, nu au dus la un acord, dar nici nu au însemnat sfârșitul negocierilor. Oficiali americani și surse din regiune sugerează că președintele Donald Trump este încă deschis la o reluare a discuțiilor față în față, cu condiția ca Teheranul să fie dispus să cedeze în fața cererilor americane.

Administrația Trump discută intern despre posibilitatea unei a doua întâlniri cu oficialii iranieni, înainte de expirarea armistițiului stabilit pentru data de 21 aprilie. Nu este clar încă dacă o astfel de întâlnire se va concretiza. Surse apropiate negocierilor indică faptul că se analizează diverse date și locații, în cazul în care discuțiile în curs cu Iranul și mediatorii din regiune vor înregistra progrese.

Blocajul negocierilor și presiunile SUA

Iranul, confruntat cu o blocadă navală impusă de SUA asupra porturilor sale, consideră că deține o pârghie importantă, având în vedere închiderea Strâmtorii Ormuz. Din perspectiva lui Trump și a vicepreședintelui JD Vance, Iranul este slăbit, și ar trebui să accepte cererile americane. Blocada este văzută ca o tactică de presiune menită să aducă Iranul la masa negocierilor într-o manieră mai conciliantă.

Donald Trump a declarat că a primit un apel telefonic din partea Iranului, în care se exprima dorința de a ajunge la un acord. Trump nu a precizat cine a efectuat apelul sau cine l-a primit la Washington. Blocada impune o nouă doză de incertitudine, mai ales în legătură cu amploarea acțiunilor militare pe care SUA este dispusă să le întreprindă și cu modul în care Iranul ar putea reacționa.

Administrația americană rămâne optimistă în ceea ce privește posibilitatea unei soluții diplomatice. S-ar putea să se ajungă la o prelungire a termenului limită al armistițiului, în funcție de evoluția negocierilor din următoarele zile. Turcia se implică activ în încercarea de a apropia cele două părți.

Posibile soluții și puncte de divergență

Întâlnirea de la Islamabad, care a durat 21 de ore, a reprezentat rezultatul unor săptămâni de negocieri cu oficiali americani de rang înalt și cu intermediari, inclusiv Pakistanul, Turcia, Egiptul și Omanul. Geneva și Islamabad sunt luate în considerare ca opțiuni potențiale pentru o nouă rundă de discuții.

Oficialii americani au anticipat că discuțiile din weekend-ul trecut au fost concepute ca o etapă de negocieri dintr-un proces mai amplu, care se va desfășura pe durata celor două săptămâni de armistițiu. Trump, alături de consilierii săi apropiați, își doresc ca încetarea focului să aibă succes. Mulți oficiali din administrație nu doresc reluarea atacurilor militare.

Parametrii „nenegociabili” pentru SUA includ încetarea de către Iran a activităților de îmbogățire a uraniului, dezafectarea instalațiilor nucleare și recuperarea stocului de uraniu puternic îmbogățit. Divergențele pe tema nucleară par neschimbate.

În cadrul negocierilor de la Islamabad, negociatorii americani au propus Iranului o pauză de 20 de ani în procesul de îmbogățire a uraniului. O propunere anterioară, prin care SUA ar fi furnizat combustibil nuclear Iranului timp de 10 ani în schimbul încetării de către Teheran a activităților de îmbogățire, este încă pe masă.

Relații bilaterale și implicații economice

În ciuda apropierii unor puncte de vedere, în urma negocierilor de sâmbătă, cele două părți au dezvoltat un respect reciproc. Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a menționat pe platforma X (fostul Twitter) că, deși s-au făcut progrese substanțiale, „am fost confruntați cu maximalism, schimbarea regulilor jocului și blocaj”.

Blocada navală impusă de SUA subliniază importanța Strâmtorii Hormuz. Oficialii americani au amânat astfel de măsuri, sperând să găsească alternative pentru a stabiliza prețul petrolului. Analistul Gregory Brew estimează că regimul iranian ar putea rezista presiunii economice pentru cel puțin trei-patru săptămâni.

În data de 21 aprilie, va expira termenul limită stabilit pentru armistițiu, urmând să se decidă continuarea sau nu a negocierilor.

Sursa: News.ro