Conform Stiripesurse.ro: Poliția Română a emis un avertisment ferm cu privire la intensificarea recentă a tentativelor de înșelătorie telefonică, cunoscute sub numele de „vishing” (voice phishing), subliniind că tehnicile utilizate devin din ce în ce mai sofisticate. Această metodă este frecvent adoptată de infractorii specializați în manipularea psihologică pentru a obține acces la conturile bancare ale victimelor.

Spre deosebire de atacurile informatice tradiționale, fraudele de tip „vishing” se bazează pe ingineria socială. Agresorii vizează manipularea comportamentului uman, determinând victima să furnizeze voluntar informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni care compromit securitatea conturilor financiare. Factorul uman reprezintă astfel una dintre țintele principale ale infractorilor, iar succesul acestor fraude depinde de capacitatea acestora de a crea aparența unei situații reale și urgente.

Cum funcționează schema

În majoritatea cazurilor identificate, persoanele vătămate sunt contactate telefonic de indivizi care pretind a fi angajați ai unei instituții financiare, bănci, departamente de securitate, companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice. Conversațiile sunt, de regulă, purtate într-un mod profesionist, adesea în limba engleză, dar există și situații în care se desfășoară în limba română. Autorii folosesc un limbaj specific domeniului financiar, cunosc terminologia bancară și urmăresc să creeze impresia că efectuează o verificare de rutină sau gestionează un incident de securitate.

Pretextele folosite de infractori

Pentru a conferi credibilitate apelului, infractorii susțin că au identificat tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv sau presupuse atacuri cibernetice asupra contului victimei. Alteori, pretind că instituția financiară a blocat temporar anumite operațiuni și că este necesară confirmarea identității titularului pentru a evita pierderea fondurilor. Toate aceste scenarii sunt concepute pentru a induce panică și a determina victima să reacționeze instinctiv, fără a verifica autenticitatea informațiilor primite.

Analiza modului de operare relevă utilizarea frecventă a tehnologiei de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing), prin care numărul afișat pe telefonul victimei poate părea legitim, chiar asociat unei instituții financiare. Adesea, sunt folosite numere de telefon din România sau din alte state UE, reducând astfel gradul de suspiciune. În realitate, identitatea apelantului este mascată, iar convorbirile pot fi inițiate din orice parte a lumii prin servicii de telefonie prin internet (VoIP) sau platforme specializate.

Infractorii acționează adesea în echipe, un membru inducând panică și insistând asupra riscului iminent de pierdere a banilor, în timp ce altul adoptă o atitudine calmă, prezentându-se drept specialist în securitate. Această alternanță între presiune și aparentă asistență urmărește diminuarea capacității victimei de a analiza critic informațiile și creșterea încrederii acordate interlocutorilor. Scopul final este obținerea elementelor de securitate necesare accesării conturilor financiare. Aceștia pot solicita coduri unice de autentificare primite prin SMS (OTP), coduri generate de aplicații, parole, coduri PIN, datele cardurilor bancare (inclusiv CVV/CVC) sau aprobarea notificărilor din aplicațiile bancare. În alte cazuri, conving victima să instaleze aplicații de acces la distanță, obținând astfel controlul asupra dispozitivului.

Se observă o sofisticare crescândă a metodelor, unele victime primind anterior un mesaj text aparent de la instituția financiară, anunțând o viitoare contactare. De asemenea, infractorii pot deține deja anumite date personale ale persoanei vizate, obținute prin breșe de securitate sau surse publice, pe care le comunică în timpul apelului pentru a consolida aparența de legitimitate.

Poliția reamintește că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. De asemenea, reprezentanții legitimi nu solicită instalarea unor aplicații de control la distanță și nici transferul fondurilor în presupuse „conturi sigure”.

Recomandări pentru prevenirea fraudei

Polițiștii oferă o serie de recomandări esențiale pentru protecția cetățenilor:
– Nu comunicați niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare.
– Nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC.
– Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal.
– Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane contactate telefonic.
– Întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile.
– Verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale.
– Activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare.
– Informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.

Sursa: Stiripesurse.ro