Inteligența artificială, mai multă muncă și oboseală cognitivă pentru angajați

Un studiu recent realizat în Statele Unite ale Americii, pe un eșantion vast de angajați, relevă un fenomen îngrijorător: utilizarea intensă a inteligenței artificiale (AI) în mediul de lucru poate duce la o accentuare a presiunii mentale, fenomen denumit „AI brain fry”. Cercetarea, ce a implicat 1.488 de angajați cu normă întreagă din diverse domenii, arată că, în loc să ușureze munca, AI poate amplifica suprasolicitarea cognitivă, mai ales atunci când angajații trebuie să jongleze cu multiple instrumente sau să supravegheze agenți AI.

Sindromul „brain fry”: simptome și cauze

Cercetătorii descriu „AI brain fry” ca o stare de „zumzet” mental sau ceață cognitivă. Participanții la studiu au raportat dificultăți de concentrare, încetinirea luării deciziilor, dureri de cap și senzația că mintea este permanent solicitată. Principalele cauze identificate sunt volumul mare de informații, multitasking-ul constant și schimbarea frecventă între sarcini și instrumente. Nu simpla existență a AI obosește, ci modul în care aceasta fragmentează atenția și creează impresia că poți sau trebuie să faci mai multe lucruri deodată.

Studiul subliniază că oboseala cognitivă crește mai ales atunci când oamenii folosesc agenți AI pentru a gestiona un volum de muncă mai mare decât ar putea susține în mod normal. Aceasta este una dintre marile capcane ale automatizării moderne: accelerând anumite procese, organizațiile tind să ridice așteptările, iar angajatul ajunge să coordoneze mai multe fluxuri de lucru, să verifice mai multe rezultate și să opereze într-un mediu mai dens informațional. În loc să simplifice, AI-ul poate impune un ritm cognitiv nesustenabil. Domeniile cele mai afectate sunt marketingul, resursele umane, operațiunile și ingineria software, unde proporția celor care raportează simptome de „brain fry” este semnificativă.

Impactul asupra deciziilor și productivității

Paradoxal, studiul arată că angajații care folosesc AI raportează mai puțin burnout general, dar resimt o oboseală mentală acută mai puternică. Cercetătorii explică acest fenomen prin faptul că burnout-ul măsoară mai ales suferința emoțională și fizică acumulată în timp, în timp ce „brain fry” se referă la suprasolicitarea imediată a atenției, a memoriei de lucru și a controlului executiv.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului este că angajații care raportează „AI brain fry” au o oboseală decizională cu 33% mai mare decât cei care nu au experimentat acest fenomen. Aceștia sunt, de asemenea, mai predispuși să declare că au făcut erori minore sau greșeli mai serioase la locul de muncă. În consecință, accentul cade pe procesele pe care companiile doresc să le optimizeze: judecata, prioritizarea, verificarea și decizia. Dacă AI crește viteza, dar reduce calitatea deciziei, beneficiul net poate fi mai mic decât indică rezultatele de productivitate.

Conform constatărilor, companiile care introduc prea multe instrumente, măsoară performanța prin volum și viteză și obligă angajații să coordoneze constant agenți diverși, fără pauze și reguli clare, riscă să creeze „AI brain fry”. Recomandările includ limitarea numărului de unelte utilizate simultan, clarificarea situațiilor în care AI economisește cu adevărat timp și introducerea unor pauze reale în timpul muncii asistate de AI.

Sursa: Playtech.ro