Primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a menționat că, în momentul în care Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizarea de Cod roșu pentru vreme extremă, a fost nevoit să ia măsuri de prevenție. El susține că această abordare a fost pentru prima dată în Capitală când protecția preventivă a fost pusă pe primul loc, înaintea intervențiilor în situații de calamitate, fiind o decizie motivată de riscul de ploile abundente de până la 140 litri pe metru pătrat.

Bujduveanu a explicat că autoritățile locale trebuie să urmeze indicațiile instituțiilor statului și că nu se poate baza pe aplicații private. El a remarcat că ultima inundație periculoasă în București s-a produs în 2005 și că, dacă măsurile preventive nu ar fi fost luate, situația s-ar fi putut agrava. El a subliniat că această abordare preventivă a fost una legală și corectă, iar rezultatele s-au dovedit pozitive, cu orașul funcționând mai bine decât în alte situații.

Primarul a precizat că, în timpul ploilor intense, echipajele de la compania de apă și forțele de ordine au lucrat pentru deblocarea canalizărilor și gestionarea situației. Capitala beneficiază de infrastructură hidrografică performantă, inclusiv colectoare sub Dâmbovița, care preiau și elimină surplusul de apă, evitând astfel dezastre.

În contextul avertizării de cod roșu pentru ploi torențiale, Bujduveanu a făcut un apel către locuitorii capitalei să evite deplasările inutile și zonele cu risc de inundație, pentru a preveni incidentele și victimele. El a anunțat, de asemenea, suspendarea cursurilor în școli, pentru a evita aglomerația și riscurile asociate deplasărilor în timpul vremii nefavorabile. Autoritățile locale au menținut legătura cu operatorii de apă și transport pentru a gestiona posibilele probleme și a asigura continuitatea serviciilor.

Fostul președinte al USR, candidatul la primăria București, l-a criticat pe Bujduveanu, afirmând că decizia de a închide școlile și de a lua măsuri de prevenție a afectat viețile a sute de mii de oameni, fiind considerată o „supra-reacție” la avertizări meteo. El susține că aceste măsuri nu aveau justificare reală și au fost luate în interes politic.

Sursa articol

Sursa: G4Media