Conform Observator: Invazia de creveți de apă dulce pune pe jar apele din România

O nouă specie de creveți, originari din Asia, a început să prolifereze în apele dulci ale României, în special în Lacul Razim, punând autoritățile și pescarii în fața unei provocări neașteptate. Acești crustacei, ajunși pe teritoriul țării prin intermediul crescătoriilor de pe Nipru, s-au adaptat rapid, ajungând să fie prezenți în număr mare și să aibă un impact deja vizibil asupra ecosistemului local.

Creveții asiatici, o prezență din ce în ce mai cerută și temută

Potrivit declarațiilor lui Gabriel Tremurici, acești creveți „au explodat, nu că s-au înmulțit”, iar reproducerea lor rapidă, în special a femelelor care depun icre de două-trei ori pe an, contribuie la această creștere exponențială. Ajunși în Lacul Razim în urmă cu aproximativ cinci ani, ei au început să fie capturați în plasele pescarilor de raci. Mai mult, specia a început să fie tot mai căutată în restaurantele din Delta Dunării, unde 100 de grame pot ajunge să coste chiar și 20 de lei în localități precum Sarichioi.

Adrian Bîlbă, doctor în științe, explică traseul acestor noi locatari ai apelor românești: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”. Această migrație este facilitată și de condițiile climatice, se pare că speciile se înmulțesc cu precădere în perioadele de caniculă. Un pescar local, Grigore Fîrsă, observă schimbările din ape: „Malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum, nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții.”

Biologii monitorizează potențialul impact ecologic

Prezența masivă a creveților asiatici ridică, însă, și semne de întrebare în rândul biologilor. Există temerea că aceștia ar putea concura cu speciile autohtone, inclusiv prin consumul de icre ale peștilor locali. Aurel Năstase, biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, subliniază necesitatea studiilor: „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”. Această clasificare a speciei ca invazivă implică monitorizarea atentă a consecințelor asupra biodiversității.

Pe de altă parte, autoritățile locale încearcă să găsească o cale de echilibru. Vitali-Cristian Finoghen, primarul localității Sarichioi, își exprimă speranța într-o adaptare benefică: „Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră.” Situația continuă să fie analizată de specialiști, în timp ce creveții devin o componentă tot mai vizibilă a faunei acvatice românești.

Sursa: Observator