Agenția de rating S&P confirmă ratingul României, dar menține perspectiva negativă

Agenția internațională de rating S&P a confirmat, în luna aprilie, ratingul suveran al României la BBB-, dar a menținut perspectiva negativă. Scenariul conturat prevede o consolidare fiscală constantă pe termen mediu, atât pentru acest an, cât și pentru cei următori. Această abordare ar menține ritmul de creștere economică la un nivel redus în acest an (0,25%), dar ar corecta deficitul extern în următorii ani. Totuși, S&P avertizează asupra impactului social al politicilor de consolidare, agravat de inflația neașteptată cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, generând tensiuni în coaliția de guvernare.

Provocări pe fondul consolidării fiscale

S&P se așteaptă ca guvernul să avanseze în implementarea măsurilor fiscale planificate pentru a reduce deficitul general la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024. Agenția a estimat un deficit de 4,3% din PIB pentru 2029, cu 1,1 puncte procentuale (pp) mai mult decât cei 3,2% preconizați de guvern în strategia fiscală pe termen mediu adoptată odată cu bugetul pe 2026.

Deși acest deficit s-ar încadra în așteptările UE în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE), S&P subliniază că provocările pe termen mediu persistă, iar disciplina fiscală va fi esențială. Agenția de rating argumentează că măsurile pentru a asigura consolidarea din acest an sunt deja puse în aplicare, deși riscurile de implementare rămân, derivând din eventuale contestații legale ale adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării taxelor și de dependența de reformele administrative de succes. Autoritățile nu au specificat încă măsuri fiscale pentru perioada de după 2026.

Importanța colectării taxelor și a fondurilor europene

S&P subliniază că îmbunătățirea capacității guvernului de a colecta taxe, inclusiv prin reducerea decalajului de TVA și sporirea eficienței administrației fiscale, este un factor cheie pentru agenda de consolidare fiscală. În același timp, un flux oportun de fonduri europene este vital pentru cheltuielile de capital ale guvernului. Agenția se așteaptă ca datoria publică netă a României, raportată la PIB, să continue să crească, dar într-un ritm mai lent. Se estimează o creștere de 3,2 puncte procentuale în acest an (până la 60,4%), dar de doar 1,8 pp în 2027, 1,4 pp în 2028 și 1,3 pp în 2029.

Consolidarea fiscală este de așteptat să genereze îmbunătățiri ale balanței externe, care rămâne profund deficitară. Deficitul de cont curent (CC) s-a redus ușor la 8,0% din PIB în 2025, dar se prevede o scădere cu 1 pp în 2026 și 2027, influențată pozitiv de deficitele publice gradual mai mici. S&P se așteaptă ca mixul de finanțare externă să beneficieze de creșterea intrărilor de fonduri UE în următorii ani, după o scădere temporară în 2024. În general, fluxurile de granturi de investiții UE și investițiile străine directe fără efect asupra datoriei ar putea acoperi, în medie, 50%-60% din deficitele de cont curent, susținând poziția solidă a băncii centrale privind rezervele.

Ministrul de Finanțe, Alexandru NAZARE, a declarat că România ar putea spera la o perspectivă neutră din partea principalelor agenții de rating în toamnă, în funcție de execuția bugetară. Totuși, acest lucru este puțin probabil înainte de clarificarea impactului transferului de la funcția de prim-ministru de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD). Scenariul S&P presupune un transfer lin, dar agenția de rating se așteaptă ca coeziunea politică și stabilitatea generală să fie contestate mai concret înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.

Sursa: Romania-insider.com