Criza energetică europeană ar putea persista, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează experți

Bruxelles, 3 aprilie 2026 – Noua criză energetică europeană, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea avea efecte de lungă durată, chiar și după ce încetarea focului va fi stabilită. Dan Jørgensen, comisarul pentru Energie, a atras atenția asupra faptului că daunele la infrastructura energetică pot afecta pe termen lung aprovizionarea. Prețurile petrolului și gazelor naturale au crescut cu 60-70% într-o singură lună, ceea ce a dus la o creștere de 14 miliarde de euro a importurilor de combustibili fosili în UE.

Situația actuală nu reprezintă doar o simplă instabilitate a pieței, ci și riscul unor costuri mai mari, prețuri energetice ridicate și diferențe tot mai mari în ceea ce privește competitivitatea pentru UE. Infrastructura de transport a petrolului și gazelor naturale din Orientul Mijlociu a fost grav afectată, iar reconstrucția ar putea dura luni întregi.

Impactul economic și diferențele regionale

Criza energetică actuală se manifestă în patru moduri principale. În primul rând, șocul energetic este real și costisitor, dar deocamdată nu repetă explozia inflaționistă din 2022. Totuși, impactul în zona euro nu este uniform. Prețurile energiei electrice și pierderile de venituri reale variază semnificativ de la o țară la alta. În plus, costurile companiilor au crescut, dar creșterea prețurilor de consum a fost până acum limitată. De asemenea, Bruxellesul nu dorește să repete măsurile de gestionare a crizei costisitoare și prost direcționate din 2022-2023. În schimb, se pregătește o abordare mai specifică, cu măsuri țintite și pași structurali pentru a reduce dependența de combustibilii fosili.

Potrivit unei note a Direcției Generale pentru Afaceri Economice a Comisiei Europene, prezentată Eurogrupului la 26 martie, criza din Iran a costat deja UE aproximativ 6 miliarde de euro suplimentar pentru importurile de energie fosilă în primele 17 zile. Jørgensen a menționat o creștere de 14 miliarde de euro într-o lună. Aceste cifre ilustrează creșterea rapidă a costurilor. Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, atingând nivelul din august 2022, iar prețurile gazelor, deși încă sub nivelul maxim din 2022-2023, prezintă o volatilitate crescută.

Răspunsuri la nivel național și european

Analizele BNP Paribas arată că mecanismele inflaționiste sunt mai moderate decât acum patru ani. În 2022, inflația totală a crescut rapid cu 4-5 puncte procentuale în câteva luni, în timp ce curba actuală crește doar ușor în primele luni. Inflația de bază, excluzând energia, a crescut cu 4 puncte procentuale în 2022, dar acum este aproape de zero. Acest lucru indică faptul că șocul energetic nu s-a extins pe scară largă în structura prețurilor, deși este posibil să fie doar o perioadă scurtă de grație.

Datele din sondajele privind managerii de achiziții confirmă că firmele nu au început să transfere costurile mai mari de energie către consumatori. Indicele PMI pentru producție, analizat de BNP Paribas, a înregistrat o scădere de peste 10 puncte după șocul din 2022, în timp ce reacția imediată a fost o ușoară îmbunătățire. Sectorul serviciilor a avut performanțe mai slabe, dar declinul este mai mic decât în 2022.

Așa cum subliniază ABN Amro, criza actuală ar putea fi mai mică decât cea din 2022, dar distribuția sa în zona euro va fi mult mai inegală. Prețul gazelor naturale a crescut cu aproximativ 80% de la începutul anului, dar prețul mediu al energiei electrice cu ridicata în cele mai mari cinci economii din zona euro a rămas aproape neschimbat de la izbucnirea conflictului. Acesta este cu aproximativ 14% mai mic pe bază anuală.

Potrivit Comisiei Europene, ponderea surselor regenerabile în consumul de energie electrică al UE a crescut de la 36% în 2021 la aproximativ 48% în 2025, în timp ce ponderea combustibililor fosili a scăzut de la 34% la 26%. Ponderea gazului rusesc a scăzut de la 45% la 12%, în parte datorită creșterii importurilor de GNL din SUA. Transporturile s-au bazat încă pe petrol și produse petroliere în proporție de 90% în 2024, iar 19% din importurile nete de petrol și produse petroliere ale UE au provenit din regiunea Golfului Persic.

În prezent, Bruxellesul intenționează să ofere un sprijin specific pentru gospodăriile vulnerabile și companiile consumatoare de energie, în loc de plafonări generale de preț sau reduceri fiscale, cum ar fi cele din Ungaria. De asemenea, UE va încuraja economiile de energie, va sprijini transportul public, renovarea clădirilor și eficiența energetică industrială. Se ia în considerare și o politică energetică dublă țintită pentru consumatorii și companiile cele mai vulnerabile. Acesta va fi abordat numai temporar, cu o regulă strictă de eliminare treptată pentru a evita denaturarea permanentă a piețelor.

Conform strategiei actuale a Comisiei, Bruxelles nu dorește să ofere sprijin fiscal nelimitat. Pentru a gestiona criza, statele membre sunt încurajate să își gestioneze sprijinul în cadrul actualului cadru fiscal al UE, ținând cont de faptul că deficitul bugetar ca procent din PIB nu va depăși 3-4,5%. În același timp, nu se va renunța la obiectivul de 60% pentru nivelul datoriei publice.

În acest context, pe măsură ce criza avansează, UE se pregătește să introducă măsuri de stabilizare a pieței. Uniunea Europeană a propus modificarea sistemului de comercializare a cotelor de emisii. Comisia propune ca cotele acumulate peste 400 de milioane în rezerva de stabilitate a pieței să nu fie anulate automat. Acestea vor rămâne în sistem ca rezervă de securitate și vor fi returnate pe piață numai în cazul unei penurii reale sau al unor fluctuații extreme de preț.

Sursa: Portfolio.hu