Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunță un amplu program de reînarmare a țării, alimentând îngrijorări în regiune

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat un plan de reînarmare majoră a țării, justificând decizia prin ceea ce el consideră a fi o amenințare la adresa securității naționale din partea Albaniei, Croației și Kosovo. Anunțul a survenit în contextul unor tensiuni regionale sporite și al unor proteste interne, ridicând semne de întrebare cu privire la motivele și implicațiile acestei decizii.

Contextul regional și motivațiile lui Vucic

Vucic, un politician cu o retorică naționalistă și populistă, a legat decizia de reînarmare de ceea ce el percepe drept acțiunile unei „alianțe Tirana-Zagreb-Pristina”. Această retorică vine într-un moment în care Serbia se confruntă cu contestări interne. În noiembrie 2024, protestele au izbucnit după prăbușirea unui acoperiș de beton la o gară renovată în Novi Sad, soldată cu victime. Studenții au fost în fruntea demonstrațiilor, organizând mitinguri ample.

Vucic pare să adopte o strategie similară cu Vladimir Putin sau Viktor Orban, folosind presupuse amenințări externe pentru a consolida sprijinul intern și a distrage atenția de la problemele interne, inclusiv acuzațiile de corupție. Serbia, deși neutră din punct de vedere militar și cu aspirații de aderare la Uniunea Europeană, menține relații strânse cu Rusia și China.

Achiziții militare și schimbări strategice

Serbia, care deține deja unul dintre cele mai mari bugete militare din regiune, a investit masiv în ultimii ani. Belgradul a achiziționat rachete hipersonice CM-400AKG din China, devenind prima țară europeană care a făcut acest lucru. Vucic a justificat achiziția prin necesitatea de a consolida apărarea împotriva amenințărilor din partea Croației, Albaniei și Kosovo.

Oficialul sârb a ordonat robotizarea și digitalizarea forțelor armate, precum și achiziționarea de rachete, consolidarea apărării antiaeriene și o „explozie a producției de drone”. După o întâlnire cu comandanții militari, Vucic a propus înființarea unor unități echipate cu drone de atac cu rază lungă de acțiune și drone în zbor staționar. Serbia a achiziționat deja arme moderne din Europa, Israel și China, dorind să-și adapteze strategia militară la cerințele războiului modern.

Reacții și implicații regionale

Reînarmarea Serbiei a stârnit critici din partea Croației, Bosniei și Kosovo, state care au fost implicate în conflicte cu Serbia în anii 1990. Aceste țări o consideră o amenințare la adresa stabilității regionale, acuzație respinsă de Belgrad. Cheltuielile militare ale Serbiei au fost de aproximativ șase ori mai mari decât cele ale Albaniei în perioada 2020-2024.

Decizia lui Vucic de reînarmare vine la scurt timp după anunțul creării unei societăți comune sârbo-israeliene pentru fabricarea de drone. În 2025, Serbia a achiziționat sisteme de artilerie și drone, precum și rachete cu rază lungă de acțiune și echipamente de război electronic. Totodată, Belgradul a cumpărat avioane-cargo și elicoptere de la Airbus, precum și rachete și drone chinezești. Serbia a achiziționat avioane de luptă Rafale de la compania franceză Dassault. În 2026, Serbia va aloca 3,3% din PIB pentru cheltuielile de apărare.