Conform Romania-insider.com: Secetă istorică în nordul României: Râuri pe zero, rezervoare la cote minime

Nordul României se confruntă cu o perioadă prelungită de secetă severă și temperaturi ridicate, care au dus la debite istorice minime pentru numeroase râuri regionale. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a anunțat că 12 stații hidrologice au înregistrat debite zero, în timp ce alte 15 au atins minime istorice, mult sub valorile normale pentru această perioadă.

Situația hidrologică critică afectează în mod special bazinele hidrografice Crasna și afluenții Someșului Mic și ai Someșului Inferior, unde debitele sunt sub 10% din norma multianuală. În bazinele Tur, Iza, Lăpuș, Sălăuța și Șieu, debitele oscilează între 10% și 25% din media multianuală. Excepție fac stațiile hidrometrice din bazinele montane din estul bazinului Someș-Tisa, unde debitele sunt mai ridicate, deși tot sub media perioadei: Someșul Mare, în amonte de confluența cu Sălăuța, înregistrează 20-40%, iar Vișeul, 40-60%.

Impactul secetei asupra resurselor de apă

Peste o treime dintre punctele de monitorizare hidrometrică din bazinul Someș-Tisa, respectiv 34 din 103, au atins sau depășit recordurile anterioare de debit minim. Aproape 12% din totalul punctelor de monitorizare, adică unsprezece din cele 103 stații hidrometrice, au înregistrat debite zero. În ceea ce privește rezervoarele de apă brute, gradul de umplere se situează între 33% și 93%.

Rezervorul Vârșolț, cel mai vulnerabil

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a indicat, prin intermediul Mediafax, că rezervorul Vârșolț, situat pe râul Crasna din județul Sălaj, este cel mai expus riscului din cauza stocului de apă redus. Nivelul apei în acest lac a atins cel mai scăzut punct din ultimii zece ani. Specialiștii au reiterat apelul către populație de a folosi apa cu responsabilitate.

Pe fondul generării reduse de electricitate cauzată de seceta severă și de nivelurile excepțional de scăzute ale râurilor, România a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august. Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a rămas oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării, în timp ce unitatea 2 continuă să funcționeze sub monitorizare atentă.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat că vor fi luate măsuri specifice pentru gestionarea situației, inclusiv intensificarea monitorizării debetelor și a nivelurilor în rezervoarele strategice. Se caută soluții pentru optimizarea distribuției apei și pentru a preveni eventuale crize majore în aprovizionarea cu apă potabilă și pentru irigații în zonele cele mai afectate.

Guvernul analizează, de asemenea, posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru proiecte de modernizare a infrastructurii de irigații și de management al resurselor de apă, pentru a crește reziliența țării la fenomenele meteorologice extreme. Autoritățile au subliniat importanța unui plan național pe termen lung pentru adaptarea la schimbările climatice, care să includă măsuri concrete de protecție a resurselor de apă.

Nivelul scăzut al apei afectează, pe lângă aprovizionarea cu apă, și producția de energie electrică. Cernavodă, cel mai mare producător de energie electrică al țării, se confruntă cu limitări în funcționarea unora dintre unitățile sale din cauza dependenței de răcirea prin intermediul apei din fluviul Dunărea. Această situație pune presiune suplimentară pe sistemul energetic național, într-o perioadă deja tensionată din punct de vedere al aprovizionării cu energie.

Sursa: Romania-insider.com