Scriitori de renume mondial protestează împotriva practicilor AI, printr-o carte fără cuvinte

Un număr impresionant de autori, printre care laureatul Nobel Kazuo Ishiguro și scriitori populari precum Philippa Gregory și Richard Osman, au lansat un protest inedit împotriva utilizării operelor lor în antrenarea modelelor de inteligență artificială. Inițiativa, concretizată într-o carte „goală”, fără text, dar cu numele autorilor participanți, reprezintă un semnal puternic de alarmă privind încălcarea drepturilor de autor. Cartea, intitulată „Don’t Steal This Book” („Nu fura această carte”), subliniază îngrijorările legate de exploatarea neautorizată a creațiilor literare de către companiile de tehnologie.

O carte mută cu un mesaj puternic

Gestul simbolic al autorilor, de a publica o carte fără cuvinte, trimite un mesaj clar și direct. Absența textului este, de fapt, punctul central al protestului. Scriitorii semnalează astfel că, în cazul în care munca lor este considerată o resursă gratuită, care poate fi utilizată fără acord și fără compensații, atunci preferă să evidențieze golirea de valoare a creației. „Dacă munca autorilor este tratată ca o resursă care poate fi preluată fără acord, fără licență și fără remunerație, atunci scriitorii aleg să arate public ce înseamnă golirea de valoare a creației”, se arată în comunicatul care însoțește cartea.

Inițiativa este coordonată de Ed Newton-Rex, compozitor și activist cunoscut pentru susținerea drepturilor creatorilor în contextul dezvoltării AI. El acuză industria inteligenței artificiale că este „construită pe opere furate, luate fără permisiune și fără plată”. Protestul vizează, în special, propunerile legislative din Regatul Unit, care ar putea permite companiilor de AI să utilizeze materiale protejate de drepturi de autor fără permisiune, inversând astfel principiul fundamental al protecției proprietății intelectuale. Autorii se tem că aceste modificări legislative vor afecta în mod direct veniturile și perspectivele profesionale ale creatorilor.

Impactul asupra drepturilor de autor și a industriei creative

Dezbaterea privind drepturile de autor în era inteligenței artificiale este complexă și implică interese contradictorii. Companiile de tehnologie argumentează că antrenarea modelelor AI pe cantități masive de date este esențială pentru progres. În schimb, creatorii atrag atenția că, atunci când aceste date includ cărți, articole, ilustrații sau muzică, discuția nu mai este doar despre tehnologie, ci despre proprietate intelectuală și despre echilibrul economic al întregului sector creativ. O declarație explicită pe coperta cărții protestează împotriva „furtului de cărți” promovat de guvernul britanic, ca măsură de avantajeare exclusivă a companiilor de AI.

Participarea a aproape 10.000 de autori, printre care Mick Herron, Marian Keyes și Malorie Blackman, demonstrează amploarea nemulțumirii și a mobilizării în rândul comunității creative. Malorie Blackman a subliniat că „nu este deloc nerezonabil ca firmele de AI să plătească pentru folosirea cărților autorilor”. Proiectul legislativ britanic prevede mai multe opțiuni, de la menținerea sistemului actual până la permiterea folosirii operelor cu un mecanism de tip „opt-out”. Miniștrii nu au exclus nici o posibilă derogare de copyright pentru „cercetare comercială”, ceea ce a intensificat îngrijorarea în sectorul creativ.

În contextul acestor dispute, Publishers’ Licensing Services, o organizație non-profit din industrie, a lansat o inițiativă colectivă de licențiere pentru AI, în încercarea de a oferi acces legal la operele publicate. Guvernul britanic a declarat că își dorește un regim de copyright care să „valorizeze și să protejeze creativitatea umană”, dar multe voci din domeniul artistic se tem că decizia finală va favoriza mai degrabă interesele industriei tehnologice. Rămâne de văzut dacă această mobilizare fără precedent a autorilor va influența deciziile politice și legislative în domeniu.

Sursa: Playtech.ro