Conform Economistul.ro: Sindicatele din învățământ resping vehement propunerea Guvernului privind salarizarea cadrelor didactice, considerând că aceasta nu reflectă valoarea reală a profesiei și nu răspunde revendicărilor salariaților. Decizia vine după întâlniri desfășurate la Palatul Cotroceni și la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federației Naționale Sindicale „ALMA MATER” au prezentat obiecțiile lor.

Aceste organizații, care reprezintă peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar și universitar, acuză că proiectul de lege, prezentat pe 11 august 2026, nu asigură profesiei didactice locul cuvenit în noua ierarhie salarială a sectorului public. Deși au fost operate unele modificări față de variantele anterioare, precum acordarea unui spor pentru dirigenție sau o nouă formulă de calcul pentru plata cu ora, problemele de fond persistă.

Coeficienți considerați insuficienți

Proiectul Guvernului Bolojan propune coeficienți de salarizare cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant și 2,55 pentru profesorul cu gradul I și peste 25 de ani vechime, în învățământul preuniversitar. Pentru învățământul superior, coeficienții ar fi între 2,12 pentru asistentul universitar cu până la 3 ani vechime și 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime. Aceste grile ar urma să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2028.

Sindicatele consideră că acești coeficienți sunt prea mici și nu reflectă evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională. Ele susțin o grilă în care coeficienții pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. În învățământul superior, solicitarea este pentru coeficienți între 2,25 și 4,05, care să includă și indemnizația pentru titlul științific de doctor.

Promisiuni neonorate și consecințe negative

Reprezentanții salariaților subliniază că actualele constrângeri bugetare nu pot fi un argument pentru nivelul scăzut al coeficienților și, implicit, pentru poziția marginală a educației în sistemul de salarizare public. Mai mult, ei amintesc de angajamentele asumate public de Guvern în urma grevei generale din 2023, menite să redea atractivitatea carierei didactice. De asemenea, se face referire la o grilă elaborată în 2024, în cadrul unui proces derulat la Ministerul Muncii cu sprijinul Băncii Mondiale, care se baza pe principii de ierarhizare fundamental diferite.

Noul proiect de lege riscă să perpetueze problemele salariale din educație, afectând atât evoluția profesională a actualilor angajați, cât și capacitatea sistemului de a atrage și reține personal calificat. Sindicatele trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea numărului de cadre didactice necalificate, care a ajuns la aproximativ 6.300 în învățământul preuniversitar, ca urmare a efectelor Legii nr. 141/2025.

Parlamentul este chemat să intervină fie prin adoptarea grilelor propuse de sindicate, fie prin respingerea proiectului Guvernului Bolojan, în cazul în care acesta nu va fi revizuit pentru a reflecta corect valoarea muncii în educație.

Sursa: Economistul.ro