Conform G4Media: Un tribunal din Moscova a condamnat-o pe Elena Albegova, în vârstă de 46 de ani, la trei ani de închisoare pentru „finanțarea activității extremiste”. Femeia a fost acuzată pentru o donație de doar 1.000 de ruble (aproximativ 12 dolari), făcută în august 2021 către Fundația Anticorupție (FBK).

Albegova a fost reținută la sfârșitul lunii iunie și plasată în arest preventiv pe 4 iulie. Procurorii solicitaseră exact aceeași pedeapsă pe care instanța a și pronunțat-o.

Condamnare pentru donații către FBK

Fundația Anticorupție (FBK) a fost fondată de Aleksei Navalnîi, principalul opozant al Kremlinului, cunoscut pentru investigațiile sale privind corupția din Rusia. În iunie 2021, justiția rusă a declarat FBK organizație „extremistă” și a interzis activitatea acesteia. Ulterior, donațiile către fundație au fost considerate de autoritățile ruse drept finanțare a extremismului. Donația pentru care a fost condamnată Elena Albegova a avut loc la aproximativ două luni după interzicerea fundației. Autoritățile ruse urmăresc penal persoanele care au făcut donații către FBK prin intermediul cardurilor bancare rusești, în perioada august 2021 – martie 2022, când Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia.

În fața instanței, Elena Albegova și-a recunoscut integral vinovăția și și-a exprimat regretul. Ea a declarat că a început să urmărească investigațiile FBK în 2018, după ce a aflat despre Aleksei Navalnîi în timpul alegerilor regionale din 2015. Femeia a precizat că nu mai urmărea activitatea organizației de mult timp și că avea impresia că aceasta nu mai funcționează în Rusia.

Cazul Elenei Albegova nu este unul singular. După declararea FBK drept organizație „extremistă”, autoritățile ruse au deschis sute de dosare penale împotriva celor care au finanțat fundația. Până în aprilie 2026, au fost deschise cel puțin 225 de dosare penale legate de donații către FBK. Elena Albegova este a doua femeie condamnată la închisoare pentru astfel de donații, prima primind tot trei ani de detenție. Recent, o altă femeie a fost condamnată la un an și jumătate de muncă forțată pentru donații către aceeași fundație.

Noua lege AUR și reacția societății civile

În România, partidul AUR, condus de George Simion, a stabilit ca prioritate pentru sesiunea parlamentară ce începe pe 1 septembrie adoptarea unei legi care obligă organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Proiectul a fost deja adoptat de Senat, cu voturile AUR și PSD, și se află în Camera Deputaților, for decizional.

Dezbaterile din Senat au fost intense, iar PSD a votat în favoarea legii, în ciuda criticilor. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, și-a exprimat acordul cu prevederile proiectului inițiat de AUR. Pe de altă parte, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului să respingă acest proiect de lege, considerând că impune, sub sancțiunea desființării, publicarea integrală a surselor de finanțare.

Sursa: G4Media