Conform Mediafax: Călin Georgescu a făcut publice, duminică, 9 august, declarații prin care comemorează 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul. Acesta l-a prezentat pe domnitorul român drept artizanul primei unirii a românilor, realizată prin forța armelor.

Georgescu a punctat momentul tragic al morții lui Mihai Viteazul, subliniind că acesta a fost ucis pe 9 august 1601, la Câmpia Turzii. Potrivit mesajului său, domnitorul, considerat un apărător al Ortodoxiei, a căzut victimă unei ucideri „mișelești, prin trădare”. Georgescu a sugerat că pericolul reprezentat de Mihai Viteazul nu viza doar persoana sa, ci și idealul pe care îl incarna: unitatea românilor.

Paralele istorice și teologice

În discursul său publicat pe rețelele de socializare, Călin Georgescu a trasat o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic din secolul al XVII-lea și ceea ce el numește, în prezent, „globaliști anticreștini”. Aceste entități, susține Georgescu, ar manifesta aceeași teamă față de românii uniți.

„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a afirmat Georgescu.

El a continuat prin a sublinia lecția pe care o oferă Mihai Viteazul, anume capacitatea românilor de a realiza mari fapte atunci când acționează unit. Totodată, Georgescu a făcut referire la textele religioase, menționând că puterea de a rămâne uniți provine dintr-o „grăunte de credință” care poate muta munții, precum și din rugăciune și post.

Unitatea ca sursă a puterii

Mesajul lui Călin Georgescu a pus un accent deosebit pe semnificația unității, atât între oameni, cât și între aceștia și divinitate. El a citat din Sfânta Evanghelie, sugerând că o astfel de unitate conferă puteri extraordinare: „…și nimic nu va fi vouă cu neputință”. Această declarație sugerează o viziune în care credința și coeziunea socială sunt pilonii esențiali pentru depășirea oricăror obstacole.

Declarațiile vin într-un context în care discuțiile despre identitatea națională și influențele externe sunt frecvente. Astfel, prin invocarea figurii istorice a lui Mihai Viteazul, Georgescu încearcă să reitereze importanța unității poporului român în fața provocărilor contemporane.

Remarcile sale, publicate pe o platformă de socializare, invită la o reflecție asupra rolului istoriei în înțelegerea prezentului. Comparația cu Imperiul Habsburgic și cu „globaliștii anticreștini” sugerează o interpretare a tensiunilor politice actuale prin prisma unor antagonisme istorice.

Prin această declarație, Călin Georgescu se alătură altor personalități publice care folosesc repere istorice pentru a-și susține viziunile politice și sociale. Comemorarea lui Mihai Viteazul devine astfel un prilej pentru a articula mesaje legate de suveranitate, credință și unitate națională.

Duminică, 9 august, a marcat comemorarea celor 425 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul.

Sursa: Mediafax