Conform Mediafax: Investițiile în infrastructura critică pentru gestionarea resurselor de apă au crescut masiv anul acesta, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, subliniind că bugetul alocat pentru baraje, diguri și poldere a urcat de la 50 de milioane la 250 de milioane de lei. Această majorare semnificativă, de cinci ori mai mare decât anul precedent, vine în contextul în care mai multe comunități din țară se confruntă cu restricții severe de apă din cauza secetei, o problemă care, potrivit ministrului, nu este nouă.

Situația apei, o problemă recurentă

Diana Buzoianu a atras atenția că dificultățile întâmpinate în prezent de unele localități în ceea ce privește accesul la apă nu sunt o noutate. Ea a menționat că și anul trecut un număr similar de comunități au fost afectate de restricții din cauza secetei, fără a avea acces la apă 24 din 24.

„Doar că aceste cifre, să știți, nu sunt noi. Și anul trecut am avut cam exact același număr de comunități care aveau restricții fără acces la apă 24 din 24, exact din probleme de secetă”, a declarat ministrul Mediului la Euronews.

Această situație recurentă a determinat autoritățile să își reorienteze prioritățile financiare. Astfel, pentru anul curent, o pondere mult mai mare din fondurile disponibile a fost direcționată către modernizarea infrastructurii esențiale pentru gestionarea eficientă a resurselor hidrice.

Buget record pentru infrastructura hidrografică

În acest an, Administrația Națională „Apele Române” a alocat un procent record din bugetul propriu, dar și din fondurile naționale, pentru lucrări de infrastructură critică. Aceste investiții vizează asigurarea accesului la apă și consolidarea sau construirea de noi baraje.

„Adică să vă faceți o idee, anul trecut din bugetul național au fost alocați și cheltuiți 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri, poldere. Anul acesta sunt 250 de milioane de lei. Asta înseamnă un număr record de lucrări care au început sau care au primit bani”, a explicat Diana Buzoianu.

De asemenea, a fost consemnată o schimbare importantă în modul în care „Apele Române” își gestionează fondurile din categoria bunuri și servicii. Pentru prima dată în istoria instituției, peste jumătate din cheltuielile aferente acestei categorii sunt direcționate către lucrări de mentenanță a infrastructurii critice, incluzând baraje, diguri și poldere.

„Pe această categorie este pentru prima dată în istoria ANAR când peste 50% din cheltuielile respective se duc pe lucrări de mentenanță pentru infrastructura critică, la baraje, diguri și poldere”, a subliniat ministrul. În prezent, sunt în plină desfășurare multiple șantiere și lucrări de infrastructură, numărul acestora fiind, conform declarațiilor, unul record comparativ cu anii anteriori.

Investiții întârziate, consecințe pe termen lung

Ministrul Mediului a legat vulnerabilitatea anumitor comunități în fața fenomenelor de secetă de investițiile insuficiente acumulate în ultimele decenii. Ea a sugerat că o politică susținută de finanțare constantă a infrastructurii ar fi putut preveni situația actuală.

„Gândiți-vă ce ar fi însemnat să se facă aceste investiții un an de zile, 35 de ani de zile, constant, să se facă ce s-a făcut anul acesta ca prioritizare în ultimii 35 de ani de zile”, a declarat Buzoianu.

Ea a reiterat că o strategie consecventă de investiții ar fi redus semnificativ riscul pentru localitățile care se confruntă acum cu probleme de aprovizionare cu apă. Această declarație intervine într-un moment în care seceta și debitele scăzute ale râurilor pun presiune pe resursele de apă din diverse regiuni ale țării, autoritățile monitorizând atent evoluția hidrologică pe parcursul lunii august.

Sursa: Mediafax