Adăposturi secrete antiatomice: Subsolurile României ascund povești uitate

România dispune de o rețea de adăposturi antiatomice, însă capacitatea acestora este limitată raportat la numărul locuitorilor țării. Dincolo de adăposturile construite în mod curent, există unele structuri subterane impresionante, ridicate în secret în timpul regimului comunist. Aceste buncăre, amplasate sub clădiri-simbol sau în zone neașteptate, au stârnit numeroase legende.

Buncărul de sub Casa Presei Libere: O tipografie de urgență

Unul dintre cele mai fascinante exemple se află sub Casa Presei Libere din București, denumită anterior Casa Scânteii. Clădirea, finalizată în anii ’50, găzduia centrul național al tipografiilor și al activităților de publicare. Subsolurile ascundeau un sistem complex de încăperi subterane, construit special pentru a găzdui o tipografie de urgență. Aceasta era pregătită să continue tipărirea ziarelor comuniste chiar și în cazul unui conflict major sau al prăbușirii regimului.

Conform unui raport secret al CIA din 1963, sub aripa D a clădirii existau două niveluri de subsol, cel inferior situat la aproximativ 20 de metri adâncime. Structura era consolidată cu grinzi blindate cu plăci de oțel și susținută de stâlpi masivi din beton armat. Adăpostul includea uși blindate rezistente la atacuri cu arme antitanc, două tuneluri de evacuare cu ieșiri camuflate, un generator electric, dormitoare, birouri, dușuri și săli de comandament. Un detaliu inedit era sistemul de ventilație de rezervă, alcătuit din mai multe biciclete conectate la un ax comun, care puteau produce energie în cazul unei întreruperi a alimentării electrice.

Rețeaua subterană a Casei Poporului: Un buncăr pentru lideri

Un alt complex impresionant se află sub Palatul Parlamentului, cunoscut anterior ca și Casa Poporului. Construcția impunătoare, începută în 1984, se întinde pe o suprafață de peste 365.000 de metri pătrați. Nivelurile subterane ale clădirii sunt la fel de ample, ajungând la aproape 80 de metri adâncime și cuprinzând două buncăre antiatomice, un adăpost antiaerian și o rețea de tuneluri de evacuare.

Fostul colonel Nicolae Kovacs, implicat în lucrările subterane, a relatat că Nicolae Ceaușescu a solicitat construirea celui mai performant buncăr antiatomic din blocul socialist. Acesta trebuia să reziste la cutremure puternice, atacuri repetate cu rachete și chiar la explozia a două bombe atomice consecutive. Buncărul dispune de pereți groși de aproximativ 1,5 metri și o placă specială de protecție împotriva radiațiilor. În interior era prevăzut un punct central de comandă, cu hărți în relief ale României și legături telefonice directe cu unitățile militare. Complexul includea, de asemenea, apartamente destinate conducerii statului în caz de război. Opt tuneluri de evacuare erau concepute pentru a facilita retragerea rapidă, unul dintre ele conducând spre stația de metrou Izvor.

Buncărul de lângă Castelul Corvinilor: Legenda tunelurilor secrete

În apropierea Castelului Corvinilor din Hunedoara se află un alt adăpost neobișnuit. Acesta a fost săpat în stâncile Dealului Sânpetru în anii ’60, într-o perioadă în care combinatul siderurgic din Hunedoara era important pentru economia Europei de Est. Buncărul a fost construit într-o rețea de tuneluri în formă de H, cu o lungime totală de circa 500 de metri și o capacitate de aproximativ 1.000 de persoane. Include două ieșiri ascunse pe malurile râului Zlaști, precum și uși blindate, sisteme de filtrare a aerului, un generator electric, un centru de comandă și o cameră de comunicații.

În jurul acestui buncăr a apărut o legendă conform căreia tunelurile ar face parte dintr-o galerie mai veche care ar lega castelul de Cetatea Devei, aflată la aproximativ 15 kilometri distanță. Această poveste nu a fost confirmată, dar continuă să alimenteze misterul unuia dintre cele mai stranii adăposturi antiatomice din România. În prezent, autoritățile locale nu au planuri concrete de reabilitare sau deschidere a acestui buncăr pentru public.

Sursa: Playtech.ro