Conform Financialintelligence.ro: Recâștigarea competitivității economice și tranziția spre un nou model de creștere, bazat pe inovație, ar trebui să fie prioritare pentru noul Guvern, indiferent de configurația politică rezultată în urma votului din Parlament. Această viziune este susținută de Corina Vasile, directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), într-o analiză recentă.

Performanța economică a româniei în declin

Corina Vasile subliniază că, pe termen lung, contează dacă România rămâne un stat competitiv, un loc prosper unde antreprenorii să investească și unde oamenii să dorească să trăiască și să muncească. Analizele competitive sunt mai relevante decât simpla comparație a PIB-ului sau a PIB-ului pe cap de locuitor, deoarece încorporează încrederea în instituții, un indicator predictiv pentru investițiile private. De asemenea, acestea evaluează performanța relativă a țării în raport cu alte state.

Reprezentanta ANIS a semnalat că România a înregistrat scăderi pe toate sub-categoriile analizate. Performanța economică a coborât de la locul 56 în 2025 la 62, eficiența guvernamentală de la 44 la 61, eficiența mediului de afaceri de la 50 la 69, iar infrastructura de la 45 la 55. Scăderi semnificative au fost înregistrate și la nivelul infrastructurii de bază (-18 locuri), infrastructurii tehnologice (-20 de locuri), infrastructurii științifice (-8 locuri) și educație (-6 locuri). Cea mai alarmantă este scăderea de 20 de locuri la infrastructura tehnologică într-un singur an.

Lipsa unei viziuni economice clare în programele de guvernare

În viziunea directoarei executive ANIS, cele patru recomandări sumare ale analizei includ mai multă viziune economică decât ultimele trei programe de guvernare analizate în ultimul an. Niciunul dintre aceste programe nu propune un model de creștere endogenă, bazat pe productivitate, inovație și capital uman. Creșterea economică este prezentată fie ca rezultat al stabilizării fiscale, fie ca efect al investițiilor publice în infrastructură, sectorul privat fiind considerat, în principal, o sursă de venituri fiscale.

Programul propus de Tomac identifică legătura dintre reforma instituțională, debirocratizare și atragerea investițiilor private, însă lipsește o teorie explicită despre cum România ar putea trece de la o economie de costuri reduse la una de valoare adăugată. Transformarea digitală este tratată la nivel operațional, nu ca un pas strategic. Digitalizarea este integrată punctual pe domenii, fără o avansare semnificativă în topuri, în ciuda eforturilor anterioare.

Inovația și digitalizarea, motoare ale creșterii economice

Corina Vasile susține că inovarea și transformarea digitală trebuie promovate ca motoare principale ale creșterii economice, prin politici publice coerente și concentrate pe stimularea investițiilor de specializare inteligentă. Industria IT este prezentată ca un exemplu de succes, cu un impact multiplicator dovedit în ultimul deceniu. Sectorul IT contribuie direct cu 6-8% la PIB, iar în total (direct, indirect și indus) cu peste 14%. Acesta generează aproximativ 200.000 de specialiști angajați, cu un impact total estimat la circa 900.000 de locuri de muncă. Industria IT este, de asemenea, cel mai mare contributor la bugetul de stat per angajat și primul contributor la exportul net de servicii, demonstrând o valoare adăugată brută mare și o productivitate orară ridicată.

Prin urmare, este necesar un pachet coerent de politici publice, o politică industrială și de export centrată pe transformare digitală și inovație, alături de predictibilitate fiscală și o colectare mai eficientă a veniturilor. Aceste măsuri ar trebui să se inspire din instrumentele folosite cu succes de țări care au avansat rapid în economia digitală, precum Estonia, Cehia și Polonia.

Sursa: Financialintelligence.ro