Conform Economica: România se confruntă cu o presiune accentuată pe sistemul energetic național, importurile de energie atingând 2.151 MW, în timp ce producția internă se bazează pe un mix diversificat, dar cu anumite vulnerabilități. Sursele regenerabile continuă să contribuie, însă deficitul este acoperit, în mare parte, prin importuri.

Provocări la Cernavodă și resurse hidrologice scăzute

Situația este complicată de funcționarea, sau mai degrabă de oprirea planificată, a unităților nucleare de la Cernavodă. După deconectarea Unității 1 pe 28 iulie, autoritățile au demarat procedurile pentru oprirea controlată și a Unității 2. Această decizie survine într-un context în care nivelul Dunării este mult sub media multianuală pentru luna august, creând dificultăți în asigurarea apei necesare pentru răcirea reactoarelor. Deși debitul la Baziaș se menține staționar la 1.350 mc/s pentru următoarele două zile, urmând să crească la 1.400 mc/s până pe 18 august, media lunară este de 3.900 mc/s, o diferență semnificativă. În ultimele zile, au fost necesare intervenții specifice, precum scufundarea unor barje și dislocarea unor formațiuni stâncoase, pentru a redirecționa o parte din debit către brațul Bala, asigurând astfel funcționarea Grupului 2 al Centralei Nuclearelectrice.

Consum responsabil, o necesitate impusă de criză

Ca răspuns la scăderea producției interne de energie electrică, la sfârșitul lunii iulie a fost declarată stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august. Autoritățile au lansat apeluri repetate către populație, instituțiile publice și operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului în acest interval critic vizează diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Național. Ministerul Energiei a subliniat importanța acestor măsuri pentru stabilitatea rețelei.

Producția internă de energie electrică înregistrată include 1.483 MW din hidrocentrale (aproape 30%), 1.371 MW din hidrocarburi (27,54%), 859 MW din cărbune (17,26%), 684 MW din nuclear (13,74%), 374 MW din fotovoltaic (7,51%), 95 MW din instalații de stocare (1,91%), 56 MW din eolian (1,12%) și alți 56 MW din biomasă (1,12%). Această distribuție arată o dependență considerabilă de sursele tradiționale, în timp ce regenerabilele, deși prezente, nu pot acoperi singure deficitul.

Sursa: Economica