Conform Mediafax: România revine la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, la ora 04:00 dimineața, urmând ca acestea să arate ora 03:00. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore.

Această schimbare a orei, conform sistemului aplicat în Uniunea Europeană, are loc în ultima duminică a lunii octombrie. În 2026, aceasta cade pe 25 octombrie, cea mai timpurie dată posibilă în intervalul permis de regulament (25-31 octombrie).

Pentru organism, trecerea la ora de iarnă este, în general, mai ușor de tolerat decât schimbarea spre ora de vară, când se pierde o oră de somn. Cu toate acestea, pot apărea perturbări temporare ale ritmului circadian, ale programului de somn și ale nivelului de energie.

Dormim o oră în plus

Trecerea la ora de iarnă implică, practic, o noapte în plus de somn, deoarece ceasurile sunt date înapoi. La ora 4:00 dimineața, ora va deveni 3:00, oferind o oră suplimentară.

Această modificare va face ca diminețile să devină mai luminoase mai devreme, în timp ce seara se va întuneca mai rapid, cu aproximativ o oră mai devreme față de perioada de vară. Telefoanele mobile și majoritatea dispozitivelor digitale conectate la internet își vor ajusta ora automat, dacă setările de dată și oră automată sunt activate. Ceasurile clasice și alte aparate vor necesita, însă, o reglare manuală.

După această schimbare, România va reveni de la ora de vară a Europei de Est (EEST, UTC+3) la ora standard a Europei de Est (EET, UTC+2).

Efectele schimbării orei asupra organismului

Schimbarea orei modifică brusc echilibrul dintre programul social, expunerea la lumină și ritmul circadian, cunoscut și sub denumirea de „ceas biologic”. Acest ritm reglează, printre altele, ciclurile de somn și vigilență.

Studiile indică faptul că problemele legate de durata și calitatea somnului sunt mai pronunțate după trecerea la ora de vară, când se pierde o oră din programul de somn. Persoanele cu un cronotip de seară par să resimtă mai puternic această tranziție.

În cazul trecerii la ora de iarnă, situația este diferită. Deși teoretic se câștigă o oră de somn, organismul poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta programului de somn, trezire, masă și expunere la lumină. O analiză amplă, care a inclus peste 150 de studii, avertizează că efectele nu trebuie simplificate, existând diferențe între schimbarea de primăvară și cea de toamnă, iar rezultatele studiilor rămân eterogene.

Riscurile par mai evidente primăvara

În ceea ce privește sistemul cardiovascular, cele mai clare semnale din studii apar după trecerea la ora de vară. O meta-analiză a inclus 12 studii și a identificat o creștere modestă a riscului de infarct miocardic acut după schimbarea din primăvară. Pentru schimbarea din toamnă, creșterea estimată a fost mai mică, dar nu statistic concludentă.

Explicațiile cercetătorilor vizează privarea de somn, perturbarea ritmului circadian și modificarea bruscă a momentului în care oamenii se trezesc și își încep activitatea. Unele date sugerează că trecerea la ora de iarnă ar putea fi asociată chiar cu reduceri ale mortalității generale și ale accidentelor de muncă în perioada imediat următoare.

Pentru o adaptare mai ușoară, specialiștii recomandă menținerea unui program constant de culcare și trezire, precum și expunerea la lumină naturală dimineața. Evitarea modificărilor majore ale programului de somn în weekend poate, de asemenea, contribui la o tranziție mai lină.

2026, de la cea mai timpurie dată la extrema cealaltă în 2027

Data exactă a schimbării orei variază anual, deoarece regula este legată de ultima duminică a lunii. În ultimii ani, România a trecut la ora de iarnă pe 29 octombrie 2023, 27 octombrie 2024 și 26 octombrie 2025. În 2026, schimbarea se produce pe 25 octombrie.

În contrast, în 2027, ultima duminică a lunii octombrie va fi 31 octombrie, cea mai târzie dată posibilă. Astfel, între 2026 și 2027, calendarul va trece de la o extremă la alta în ceea ce privește data schimbării orei.

Discuțiile privind eliminarea schimbării sezoniere a ceasurilor continuă la nivelul Uniunii Europene încă din 2018, însă statele membre nu au ajuns la un acord comun pentru aplicarea unei astfel de măsuri. Până la o decizie finală, sistemul actual, cu cele două schimbări anuale, rămâne în vigoare.

Sursa: Mediafax