Conform Playtech.ro: Birocrația persistentă, un obstacol în digitalizarea României în 2026

În anul 2026, România se confruntă în continuare cu o realitate frustrantă pentru cetățeni: în ciuda investițiilor semnificative în digitalizare, multe instituții publice continuă să solicite documente pe hârtie de la un ghișeu la altul. Cauza principală nu este lipsa tehnologiei, ci procedurile administrative învechite, care au fost construite în jurul actelor fizice și nu au fost adaptate corespunzător noilor fluxuri digitale. Chiar și cu existența unor platforme digitale avansate, funcționarii publici pot perpetua cerințele tradiționale dacă procedurile nu sunt modificate, personalul nu este instruit, responsabilitățile nu sunt clarificate și noul flux nu este mai simplu decât cel anterior. Acest lucru poate duce la situația paradoxală în care un portal digital generează o listă de documente ce trebuie printate și prezentate fizic.

România are nevoie de un stat care comunică, nu de încă o aplicație

Discuția despre digitalizarea României ar trebui să se mute de la simpla lansare de aplicații și platforme către crearea unui ecosistem unificat în care instituțiile statului să comunice eficient. Deși tehnologii precum inteligența artificială sunt importante, ele nu rezolvă automat problemele fundamentale de integrare. Raportul Comisiei Europene din 2026 subliniază că România investește resurse considerabile în digitalizarea serviciilor publice, dar recomandă construirea unui cloud guvernamental unificat, cu accent pe interoperabilitate și pe principiul „once-only”. Competențele digitale de bază ale cetățenilor sunt, de asemenea, indicate ca o problemă care afectează utilizarea serviciilor publice digitale.

Astfel, problema principală nu este lipsa tehnologiei, ci integrarea acesteia în modul de funcționare al instituțiilor și în viața cetățenilor. Testul real pentru orice proiect de digitalizare ar trebui să fie: ce drum elimină? Nu este relevant cât a costat o platformă, câte module are sau câte comunicate au fost publicate despre ea. Progresul real se măsoară prin reducerea numărului de instituții vizitate, posibilitatea de a rezolva probleme de acasă sau capacitatea statului de a verifica automat informații pe care deja le deține, fără a le mai solicita cetățenilor. Altfel, riscăm să construim o administrație care arată digital, dar funcționează în continuare analog.

Digitalizarea reală înseamnă opțiuni și interconectare eficientă

Nu este necesară o obsesie pentru ca absolut orice interacțiune cu statul să fie online. Vor exista întotdeauna cetățeni care preferă interacțiunea directă la ghișeu, persoane cu competențe digitale limitate sau situații în care contactul fizic este inevitabil. O digitalizare eficientă oferă opțiuni: dacă cetățeanul dorește să rezolve o problemă de acasă, statul trebuie să îi permită acest lucru; dacă are nevoie de ajutor, trebuie să existe în continuare personal care să ofere suport. Crucial este ca instituțiile să nu mai solicite documente pe care deja le dețin în alte baze de date, economisind astfel timp și resurse pentru toți.

În 2026, România dispune de infrastructura necesară pentru această transformare: internet performant, proiecte de cloud guvernamental, ROeID, Ghișeul.ro și platforme menite să centralizeze accesul la serviciile publice. ADR, de exemplu, lucrează la conectarea instituțiilor, cetățenilor și companiilor prin servicii digitale, punând accent pe interoperabilitate, cloud și automatizare. Provocarea majoră rămâne ca aceste componente să funcționeze concertat. Digitalizarea statului nu se vede în servere sau în numărul de aplicații, ci în sarcinile pe care cetățenii nu mai trebuie să le îndeplinească. Ziua în care o instituție va accesa o informație deținută de o altă instituție, fără implicarea cetățeanului, va marca o victorie reală în lupta împotriva birocrației. Până atunci, imaginea românului care umblă cu acte de la un ghișeu la altul, pentru a demonstra statului informații pe care acesta deja le cunoaște, rămâne o realitate durabilă.

Sursa: Playtech.ro