Conform Mediafax: Farmaciștii români, într-o criză majoră: pierdem 1.478 de specialiști în trei ani, iar facultățile se golesc

Colegiul Farmaciștilor din România și asociațiile importante din domeniul farmaceutic lansează o avertizare severă privind deficitul tot mai mare de farmaciști și prăbușirea interesului pentru facultățile de profil. Situația riscă să afecteze nu doar farmaciile comunitare, ci și spitalele, industria farmaceutică, cercetarea și instituțiile de sănătate publice.

În perioada 2022-2025, România a pierdut 1.478 de farmaciști, o cifră alarmantă care echivalează cu o medie zilnică de 1,35 de specialiști plecați sau retrași. În același timp, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficiilor de distribuție a crescut cu 208 unități, punând o presiune suplimentară pe resursele umane deja insuficiente. Conform legislației în vigoare, o farmacie nu poate funcționa fără prezența unui farmacist calificat, care nu poate fi înlocuit de personal necalificat.

Interesul pentru facultățile de farmacie, în declin accentuat

Datele de admitere din acest an scot în evidență discrepanțe uriașe între profesiile medicale de mare aversiune și situația farmaciilor. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în 2026 s-au înscris peste 6.900 de candidați, dintre care majoritatea au optat pentru Medicină sau Medicină Dentară. Facultațile de Farmacie au atras doar 107 candidați pentru 114 locuri disponibile, dintre care 83 au fost admiși.

Situația este și mai gravă la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde doar 23 de candidați s-au înscris pentru cele 124 de locuri la Farmacie, ajungând la 14 admiși. La Cluj-Napoca, numărul candidaților a fost similar cu cel al locurilor oferite, în timp ce la Târgu Mureș au rămas neocupate locuri atât la buget, cât și la taxă. Doar Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova a înregistrat un interes notabil, cu 117 candidați pentru cele 85 de locuri disponibile.

Cauzele deficitului de farmaciști și soluțiile cerute

Reprezentanții Colegiului Farmaciștilor și ai asociațiilor din industrie indică dezechilibrul dintre cerințele profesionale și responsabilitățile farmacistului, pe de o parte, și atractivitatea financiară și profesională a meseriei, pe de altă parte. Deși farmacistul poate juca roluri multiple în prevenție, vaccinare și educație pentru sănătate, percepția publică îl reduce adesea la simplul rol de eliberare a medicamentelor.

De asemenea, costurile administrative crescute și presiunea financiară asupra farmaciilor, precum și lipsa modificării mecanismului de reglementare a marjelor din 2009, contribuie la această situație. Mediul rural este cel mai expus riscului de a resimți primele efecte ale lipsei de personal, unde farmacia reprezintă adesea singurul punct de acces rapid la consiliere medicală și medicamente.

Pe termen lung, deficitul ar putea afecta și farmaciile de spital, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile și instituțiile publice precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.

Farmaciștii cer implicarea autorităților prin deschiderea unui dialog național. Printre solicitări se numără finanțarea serviciilor farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare, corelarea numărului de locuri la facultăți cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și implementarea unor măsuri de atragere și retenție a personalului calificat.

Semnalul transmis de cifrele admiterii din 2026 se va reflecta în piața muncii cu întârziere, ducând la un număr mai mic de farmaciști disponibili în următorii ani, într-un context în care deja numărul specialiștilor activi este în scădere.

Sursa: Mediafax