România se confruntă cu o recesiune economică profundă, arată o analiză recentă. Principalii indicatori economici, de la produsul intern brut (PIB) real la consum și investiții, semnalează o cădere accentuată în primul trimestru al acestui an. Experții avertizează că, fără măsuri urgente, perspectivele pentru următoarele luni sunt sumbre.

Prăbușirea indicatorilor economici

Scăderea PIB-ului real a fost de 1,8% în primul trimestru, cea mai mare din perioada post-pandemică, conform datelor revizuite. Guvernul prognozează o creștere de 1% pentru întregul an 2026, cifră revizuită în jos de instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI). Încrederea în economie se află la minimul ultimilor șase ani, indicele de încredere economică fiind sub pragul de alertă, ceea ce indică o probabilitate ridicată de recesiune.

Un alt semnal de alarmă este decalajul recesionist, conform Raportului Macroeconomic de fundamentare a bugetului pe 2026. România va produce mai puțin decât nivelul său potențial cel puțin până în anul 2030. Analiza PIB-ului pe metoda valorii adăugate brute indică subperformanțe în industrie, agricultură, construcții și servicii. Producția industrială a scăzut cu 0,9% în anul 2025, iar în primele luni din 2026, datele Eurostat arată România cu a patra cea mai mare cădere a producției industriale din Uniunea Europeană.

Măsuri de austeritate și efectele lor

Măsurile de austeritate au redus consumul și puterea de cumpărare, cu efecte contracționiste în sectorul de servicii. Consumul a scăzut constant, marcând cea mai mare cădere de la criza din 2009 încoace. Investițiile publice au înregistrat o scădere în primele două luni ale anului 2026. Investițiile private sunt frânate de dobânzile ridicate și perspectivele economice sumbre.

Potrivit analizei, modul de reducere a deficitului bugetar este eronat, comparat cu „operația reușită, pacientul a murit”. Experții susțin că o modificare a viziunii economice este esențială, înlocuind austeritatea cu un plan rațional de reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor bugetare, însoțit de măsuri de relansare economică.

Perspective și soluții

În contextul geopolitic actual, criza economică este exacerbată de războiul din Iran și de efectele economice și sociale asociate. Analiza susține că ieșirea din recesiune necesită o combinație între consolidare fiscal-bugetară echitabilă și relansare economică țintită. Se subliniază importanța implementării rapide a unui Plan de Relansare Economică, a strategiei Productivism și a sprijinului pentru dezvoltarea clusterelor de competitivitate. Consolidarea instituțională și tranziția către un model de creștere economică orientat spre investiții în capital uman și tehnologii avansate sunt considerate vitale.

În ianuarie 2026, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 5,3% în termeni nominali, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).