Conform G4Media: Producția autohtonă de drone cu aripă fixă se confruntă cu un blocaj major cauzat de lipsa infrastructurii de testare și a unui cadru legal pentru zborul dincolo de limita vizuală (BVLOS). Aceste deficiențe afectează semnificativ ciclul de prototipare „trial and error”, limitând competitivitatea companiilor românești pe piața sistemelor fără pilot.

Răzvan Costea-Bărluțiu, cofondator al producătorului de drone BraveX, a subliniat într-un interviu acordat podcastului video „Frontier Defense” decalajul legislativ și operațional față de statele vest-europene. Potrivit acestuia, imposibilitatea de a valida rapid prototipurile în zbor frânează dezvoltarea UAV-urilor avansate în România.

Cadrul legislativ insuficient

Legislația românească pentru producătorii de sisteme fără pilot este considerată „nesatisfăcătoare”, prezentând un decalaj de cel puțin doi-trei ani față de standardele europene. În vestul Europei există coridoare dedicate dronelor, cunoscute sub denumirea de UAS (Unmanned Airspace), unde testarea în condiții organizate și controlate este permisă.

„Noi muncim pentru construcția unor astfel de spații. Avem sprijinul autorităților competente – ROMATSA, AACR – dar sunt destul de complicate părțile legislative”, a declarat Costea-Bărluțiu, evidențiind dificultățile în implementarea unor astfel de spații în România.

Provocarea zborului BVLOS

Pentru dronele cu aripă fixă și motoare cu reacție, care ating viteze mari, reglementările actuale ce permit doar zborul în raza vizuală (VLOS – Visual Line of Sight) sunt inadecvate pentru maturizarea industrială a produselor. Dificultatea testării reprezintă un impediment major pentru puținele companii românești care activează în acest domeniu.

Ca alternativă, producătorii au recurs la utilizarea poligoanelor militare. „Am mai folosit cu succes poligonul de la Caransebeș, care a devenit privat și unde am putut obține NOTAM pentru misiunile pe care le aveam de făcut”, a menționat reprezentantul BraveX.

Lipsa zonelor de testare dedicate sporește riscurile financiare și tehnologice pentru producătorii locali. Aceștia sunt forțați să adopte o precizie extremă în proiectarea digitală încă din fazele incipiente ale dezvoltării. „Secretul nostru a fost că toate modelele pe care le-am construit au zburat din prima, ceea ce e o performanță majoră”, a subliniat Costea-Bărluțiu, considerând că, în lipsa posibilității de testare rapidă, procesul de maturizare ar fi necesitat mult mai multe resurse.

Startup-ul BraveX a semnat recent un memorandum cu compania de stat Romaero, vizând atingerea unei capacități de producție de 300-350 de aeronave fără pilot pe an până la sfârșitul anului 2028.

Sursa: G4Media