SUA și Vaticanul, într-un schimb de replici pe tema războiului din Iran

Conflictul verbal dintre Statele Unite ale Americii și Vatican a ridicat semne de întrebare cu privire la pozițiile morale ale Bisericii Catolice și ale administrației americane. Principalele personaje în această dispută sunt Papa Leon al XIV-lea și fostul președinte Donald Trump, dar și vicepreședintele JD Vance. Discuțiile au pornit de la criticile Papei privind posibilitatea unui conflict militar în Iran.

Disputa cu trimitere la tradiția teologică

Vicepreședintele JD Vance, convertit la catolicism în 2019, a invocat Sfântul Augustin pentru a critica declarațiile Papei. Vance a sugerat că pontiful ar trebui să fie mai precaut în declarațiile sale teologice, amintind de „o tradiție de peste 1.000 de ani a teoriei războiului drept”. Papa Leon al XIV-lea se afla în orașul algerian Annaba, unde a adus un omagiu Sfântului Augustin, cel care a dezvoltat principiile războiului drept. Vance nu a menționat dacă cunoștea itinerariul Papei în acea zi.

Donald Trump a intrat și el în dezbatere, criticând Papa Leon al XIV-lea, pe care l-a descris ca fiind „slab în fața criminalității” și „groaznic în politica externă”. Fostul președinte a sugerat că pontiful ar fi favorabil dezvoltării de arme nucleare de către Iran. Papa Leon al XIV-lea a răspuns că nu-i este teamă de administrația Trump și că va continua să vorbească despre pace.

Doctrina războiului drept și aplicarea ei

Teoria războiului drept, derivată din Sfântul Augustin și dezvoltată de Toma d’Aquino, stabilește condiții stricte pentru utilizarea forței militare. Aceasta include amenințări grave, epuizarea tuturor celorlalte mijloace de rezolvare și asigurarea că răul cauzat nu depășește răul prevenit. Joseph Capizzi, decanul Facultății de Teologie și Studii Religioase de la Universitatea Catolică din America, a subliniat că doctrina servește drept instrument de distincție între cauzele legitime și cele ilegitime de război.

De-a lungul istoriei, doctrina a fost utilizată în mod diferit. Inițial, clerul folosea doctrina pentru a justifica războaiele conducătorilor. În prezent, tendința este de a o aplica pentru a critica intervențiile militare. Massimo Faggioli, profesor de eclesiologie la Trinity College Dublin, a explicat că doctrina este folosită acum pentru a evalua dacă o intervenție militară îndeplinește criteriile necesare.

Reacțiile și interpretările

Episcopii americani au intervenit, susținând poziția Papei. Episcopul James Massa, președintele Comitetului pentru Doctrină al USCCB, a emis o declarație, reiterând că o națiune poate folosi forța militară doar în legitimă apărare, după ce toate demersurile de pace au eșuat.

Unii experți sugerează că disputa reflectă o luptă mai amplă pentru definirea creștinismului și a rolului său în societate. Faggioli consideră că Trump a exploatat un vid creat de secularizare în America, umplându-l cu o formă de mesianism politic, în timp ce Capizzi vede în această discuție un semn de speranță, demonstrând autoritatea morală a Bisericii.

Un sondaj recent a arătat o scădere a aprobării lui Donald Trump în rândul catolicilor americani, cu 52% dezaprobându-l. Papa Leon al XIV-lea a subliniat importanța de a nu manipula religia în scopuri militare.