Conform G4Media: Prima rachetă balistică dezvoltată de compania ucraineană de tehnologie de apărare Fire Point va fi gata în această toamnă, a anunțat directoarea executivă a companiei, Irina Terekh, într-un interviu acordat publicației POLITICO. Această dezvoltare reprezintă un pas crucial pentru Ucraina, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete.
Racheta balistică FP-7, de scurtă rază și cu destinație tactică, este în prezent în proces de certificare, necesitând lansări de testare în condiții similare celor de luptă. Cu o rază de acțiune de 200 de kilometri și o încărcătură explozivă de 150 de kilograme, FP-7 este capabilă să lovească ținte terestre, dar este adaptată și pentru a fi integrată în sistemele de apărare aeriană. Irina Terekh a declarat că, dacă totul decurge conform planului, racheta ar putea fi gata pentru contractare până în toamna acestui an, după demonstrarea eficacității în condiții reale.
Dezvoltări strategice și provocări
Pe lângă FP-7, Fire Point dezvoltă racheta balistică FP-9, cu o rază de acțiune de până la 855 de kilometri și o încărcătură explozivă de 800 de kilograme, capabilă să atingă ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei, inclusiv lansatoarele de rachete balistice. Aceste programe sunt considerate esențiale pentru Ucraina, având în vedere penuria de rachete interceptoare Patriot și dificultățile Pentagonului de a-și refacere propriile stocuri. Lipsa interceptoarelor permite un număr mare de rachete rusești să-și atingă țintele, situație agravată de sprijinul oferit Moscovei de către aliații săi.
Calendarul de implementare al Fire Point a fost susținut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care, totuși, a subliniat necesitatea cooperării internaționale pentru utilizarea pe scară largă a rachetelor FP-7, aspecte care nu depind exclusiv de Ucraina. FP-7 este o componentă centrală a sistemului antibalistic european Freyja, la care Fire Point va furniza rachetele și lansatoarele, în timp ce aliații Ucrainei vor contribui cu componentele și sistemele de radar.
Sisteme de apărare și ambiții de producție
Terekh a explicat complexitatea adaptării rachetei FP-7 pentru apărarea antiaeriană, subliniind diferențele funcționale între o rachetă sol-sol și un interceptor. Sistemul Freyja va fi produs în două variante, una similară rachetelor PAC-2 care explodează în apropierea țintei și alta, mai complexă, concepută pentru interceptare directă, similară cu interceptorii PAC-3 ai sistemului Patriot. Compania ucraineană optează pentru o abordare etapizată, prioritatea fiind producția rapidă a rachetelor de tip PAC-2, urmând ca în viitor să fie dezvoltate interceptori de tip „hit-to-kill”.
Ucraina a inițiat, de asemenea, discuții pentru obținerea unei licențe din partea SUA pentru a produce propriile rachete PAC-3. Cu toate acestea, obținerea unui acord de producție implică obstacole legate de aprovizionarea componentelor, iar Terekh consideră că ar fi mai fezabilă o colaborare pentru producția capetelor de ghidare, considerate cele mai critice și dificil de fabricat. Racheta FP-9, cu rază lungă de acțiune, ar urma să intre în producție în această toamnă, plasând Ucraina printre puținele țări cu astfel de capacități.
Capacități ofensive și presiuni externe
Pe lângă rachetele balistice, Ucraina se bazează pe drone cu rază lungă de acțiune, precum FP-1 și FP-2 de la Fire Point, pentru operațiuni de distrugere a infrastructurii energetice și logistice rusești. Terekh a menționat că, în anul curent, Ucraina a lansat de două ori mai multe drone spre Rusia decât a primit ea însăși ca atacuri, o capacitate inimaginabilă în 2022, realizată prin efortul combinat al armatei, politicienilor și producătorilor.
Fire Point dispune și de rachete de croazieră FP-5 Flamingo, cu o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri, dar utilizate sporadic. O rachetă balistică precum FP-9 ar fi mai greu de interceptat de către Rusia și ar putea lovi bazele de lansare rusești, o tactică mai eficientă decât interceptarea rachetelor rusești în zbor. În acest context, Rusia intensifică eforturile pentru a bloca laboratoarele și fabricile ucrainene, considerând rachetele balistice și dronele ucrainene drept amenințări serioase. Generalul-maior Vadim Skibițki, șef adjunct al Direcției Principale de Informații din cadrul Ministerului Apărării al Ucrainei, a confirmat aceste eforturi de descurajare a producției în masă a acestor arme. Terekh a subliniat presiunea enormă sub care lucrează compania, menționând că doar partenerii Ucrainei își doresc ca aceasta să fie dotată cu rachete balistice proprii.
Sursa: G4Media

Fii primul care comentează