Conform Mediafax: Partidul Social Democrat a reacționat ferm la declarațiile lui Ilie Bolojan, premier interimar, care a acuzat formațiunea că amendamentul propus pentru Legea Integrității ar fi avut „ținte politice”. Social-democrații au respins categoric acuzațiile, subliniind că dezbaterea actuală pe legea ANI are loc într-un context politic delicat, marcat de conducerea USR de către un condamnat și de opoziția PNL față de transparență. „Nu poți invoca principii de constituționalitate pentru a ataca la CCR Legea Integrității, din postura unui condamnat pentru conflict de interese!”, au transmis reprezentanții PSD.

Cum a ajuns legea ani la curtea constituțională

Întregul scandal legislativ pornește de la un proiect de lege elaborat inițial la Ministerul Justiției, în mandatul conducerii din acea perioadă. Ulterior, preluând portofoliul Justiției, USR a modificat proiectul, având în vedere și cerințele unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care viza trimiterea legii către Comisia Europeană.

În momentul în care proiectul a fost supus consultării publice, PSD a acuzat USR de intenția de a-l salva pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și lider al USR, de o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Proiectul a trecut prin mai multe etape în Parlament, fiind respins inițial, iar amendamentul propus de PSD a fost aplicat de două ori în sesiuni extraordinare diferite. Abia joi, 6 august, legea a reușit să obțină votul final în plenul Parlamentului.

Înainte de a ajunge pe masa președintelui pentru promulgare, legea a fost contestată la Curtea Constituțională (CCR) de către USR și PNL, care au anunțat acest demers tot joi.

Declarațiile lui Bolojan, punct de aprindere

Controversa a escaladat vineri dimineață, odată cu declarațiile făcute de Ilie Bolojan într-un interviu. Premierul interimar a afirmat că amendamentele PSD aduse legii „sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”. El a adăugat că, în cazul unei analize rapide din partea CCR, există posibilitatea ca legea să fie retrimisă Parlamentului, iar termenul de două săptămâni rămas la dispoziție să fie folosit pentru corectarea prevederilor neconstituționale. Situația evidențiază tensiunile politice dintre partidele aflate la guvernare pe marginea unui act normativ cu implicații semnificative în domeniul integrității.

Sursa: Mediafax