Asociația „Ad Astra”, comunitatea română a cercetătorilor, a elaborat un document cu sugestii adresate ministrului Educației, menite să promoveze o reformă structurală și predictibilă în sistemul de cercetare, pentru a obține rezultate rapide în creșterea moralului, performanței și durabilității în domeniu.

„Sistemul național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) se află într-un punct critic, marcato de performanțe reduse și lipsa de predictibilitate. Conform unui raport al Ministerului Educației și Cercetării din 2025, eficiența sistemului în generarea de cunoaștere și inovare este scăzută. România, fiind a șasea țară ca populație în Uniunea Europeană, produce prea puțină cunoaștere, iar această cunoaștere duce la prea puțină inovație, valoare economică și impact social.”

Raportul semnalează și alte probleme de structură majore:

– România primește sub 0,3% din fondurile europene totale pentru cercetare, în condițiile în care legea prevede explicit atingerea pragului de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, însă această prevedere a fost amânată anual de guvernele succesive, fără a fi stabilit un mecanism clar pentru creșterea progresivă. În ciuda promisiunilor repetate în aceste privințe, majoritatea angajamentelor privind reformarea și finanțarea cercetării au rămas neîndeplinite.
– Ministrul Educației, Daniel David, a declarat public că „nu vom mai proroga prevederea legală privind alocarea a 1% din PIB pentru cercetare”, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru schimbare. Pentru a realiza această intenție, este nevoie de un calendar clar, de mecanisme de finanțare flexibile și de standarde transparente.

În acest context, Ad Astra propune un set de măsuri concrete pentru stabilitatea și reforma sistemului național de cercetare, solicitând autorităților să le analizeze și să le implementeze cât mai curând posibil:

– Stabilirea, prin lege sau ordonanță de urgență, a unui calendar anual obligatoriu de creștere a finanțării pentru cercetare (cu o mărire anuală de aproximativ 0,15–0,2% din PIB) până în 2030, pentru a atinge pragul de 1%, după modelul alocărilor pentru apărare. Calendarul trebuie să fie legat de bugetul de stat și de proiecțiile bugetare multianuale prevăzute de lege, dar până în prezent acestea nu au fost implementate. Acest pas ar transforma angajamentele legale în instrumente concrete și verificabile.
– Crearea unei linii bugetare speciale pentru microgranturi, cu apeluri continue, destinate finanțării consumabilelor, micilor echipamente și mobilităților interne. Procesul de evaluare trebuie să fie simplificat (maxim 30 zile), transparent și digital, cu criterii obiective și fără conflicte de interese. Finanțarea poate fi obținută prin realocarea fondurilor neutilizate din alte linii bugetare, astfel încât cercetarea activă să beneficieze imediat de resurse suplimentare. Implementarea acestui sistem necesită includerea lui într-un program sau subprogram dedicat în Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, adoptat prin Hotărâre de Guvern.

Sursa articol

Sursa: G4Media