Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție la comandă politică? Suspiciuni planează asupra investigațiilor recente

Apariția bruscă a unor acțiuni anticorupție, țintite spre persoane, companii sau organizații neguvernamentale, fără un istoric public de fapte sau comportamente care să sugereze o încălcare a legii, alimentează suspiciuni de acțiuni artificiale, pornite la ordin politic sau influențate de grupuri de interese puternice. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât, în contextul numirii unor noi procurori șefi, apar semne de întrebare legate de independența instituțiilor.

Preferata președintelui, în acțiune la DNA Iași

Un exemplu recent care ridică semne de întrebare este investigația declanșată de DNA Iași, instituție condusă anterior de Cristina CHIRIAC, actualul procuror general. Aceasta a fost numită în funcție cu sprijinul explicit al lui Nicușor Dan, președintele României. Acțiunea vizează pe Cristina TRĂILĂ, secretar general-adjunct în Guvernul condus de Ilie BOLDOJAN, fost deputat PNL. TRĂILĂ este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”.

Potrivit informațiilor, investigația pornește de la faptul că TRĂILĂ ar fi permis milionarului Fănel BOGOȘ să discute cu Ilie BOLDOJAN despre problemele întâmpinate cu Autoritatea Sanitar-Veterinară, care i-a închis mai multe ferme. Deși intervenția lui BOGOȘ la premier nu ar fi avut niciun efect concret, DNA-ul, prin prisma noilor conduceri numite, pare să fi găsit o oportunitate de a viza oameni din PNL.

Ecouri ale unor lupte politice în investigațiile DNA

Articolul sugerează că Parchetul General, DNA și DIICOT ar acționa, de la numirile recente, în serviciul unor interese politice, creând șocuri în opinia publică și compromițând actul de justiție. Se vehiculează ideea unei alinieri cu PSD și cu anumite grupări de magistrați influenți, vizând principalii lideri PNL și USR, partide care au refuzat colaborarea cu PSD după moțiunea de cenzură.

Alte cazuri menționate pentru a susține acest argument includ investigația DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, considerată o „punere în scenă” cu scopul compromiterii lui Ilie BOLDOJAN, și punerea sub control judiciar a primarului general al Capitalei, Ciprian CIUCU, într-un caz legat de finanțări electorale. Se subliniază contrastul cu campania electorală a lui Călin GEORGESCU, care a declarat oficial că nu a investit în promovare, în timp ce a derulat o campanie de milioane de euro.

Când lupta cu corupția este percepută ca acțiune politică

Logica inversă este aplicată pentru a demonstra că investigațiile noi, fără un istoric de fapte concrete și un ecou public prealabil, par a fi la comandă. În contrast, sunt amintite cazuri precum cel al lui Iulian DUMITRESCU, președintele CJ Prahova, investigat de DNA după bogăția afișată și zeci de articole de presă care semnalau încălcări ale legii. De asemenea, investigația în cazul Nordis a demarat doar după ce un documentar Recorder a expus un scandal național legat de sute de persoane înșelate.

Procurorii români, în privința investigațiilor de corupție, ar acționa, conform analizei, doar în două situații: fie la ordin de la superiori, fie în urma unei neliniști publice generate de evenimente sau dezvăluiri de presă.

Șeful statului, Nicușor Dan, a declarat recent că este „mulțumit de procurori”, ceea ce, din perspectiva analizei, confirmă acordul său cu acțiunile acestora. Articolul concluzionează că irosirea resurselor publice în investigarea unor persoane nevinovate, în scopul satisfacerii unor comenzi politice, reprezintă, de asemenea, o formă de corupție.

Sursa: Spotmedia.ro