Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție cu parfum politic, sub semnul întrebării

Apariția bruscă a unor acțiuni anticorupție, țintite asupra unor persoane, companii sau organizații neguvernamentale, fără un istoric de informații publice sau evenimente care să indice o încălcare a legii, ridică semne de întrebare privind scopurile acestora. Când astfel de investigații nu sunt precedate de un cumul de fapte și comportamente cunoscute publicului, ele pot fi percepute ca fiind artificiale, inițiate la comandă politică sau determinate de interesele unor grupuri de influență.

Cristina Chiriac, actualul procuror general, numită cu sprijinul puternic al lui Nicușor Dan, a condus anterior Direcția Națională Anticorupție (DNA) Iași. Instituția unde a activat Chiriac este cea care a declanșat investigația împotriva Cristinei Trăilă, membră PNL și secretar general-adjunct al Guvernului, acuzată de presupuse acte de corupție.

La începutul lunii aprilie, președintele României a semnat decretele de numire a procurorilor-șefi, deși unii dintre aceștia primiseră aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Într-o declarație amplă, președintele a justificat deciziile sale, afirmând, printre altele, că a fost încântat de candidatura Cristinei Chiriac, pe care o considera performantă. Această numire, susținută de Nicușor Dan, a generat suspiciuni în rândul unei părți a opiniei publice și al Secției de procurori din CSM.

Investigații recente, sub lupa opiniei publice

Ulterior acestor numiri, s-a observat o activitate intensificată a Parchetului General, DNA și DIICOT, percepută de unii ca servind interese politice. Aceste acțiuni ar putea fi asociate cu o alianță informală între PSD și magistrați aflați sub influența judecătoarei Lia Savonea, având ca scop, conform acestei perspective, descurajarea formațiunilor politice precum PNL și USR, care au refuzat colaborarea cu PSD după moțiunea de cenzură.

Cea mai recentă țintă a DNA Iași, unde a lucrat și Cristina Chiriac, este Cristina Trăilă. Aceasta este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Investigația vizează presupusul fapt că Trăilă ar fi permis accesul milionarului Fănel Bogos în cabinetul lui Ilie Bolojan, premierul Guvernului, pentru a discuta despre problemele întâmpinate la Autoritatea Sanitar-Veterinară.

Deși intervenția lui Bogos la premier nu a avut efecte concrete, DNA sub conducerea lui Nicușor Dan pare să fi profitat de ocazie pentru a deschide un dosar care afectează PNL-ul lui Bolojan. Articolul sugerează că alte cazuri de corupție, precum cel al lui Adrian Veștea, sunt neglijate. Cristina Trăilă este prezentată ca fiind cea mai recentă victimă a unor investigații suspecte, considerate a fi comandate politic.

Când lupta cu corupția devine subiectivă

Spotmedia.ro a semnalat anterior că operațiunea DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, ar fi fost o înscenare menită să îl compromită pe Ilie Bolojan, iar evenimentele ulterioare au confirmat, în opinia autorului, utilizarea procurorilor anti-mafia în scopuri politice. De asemenea, primarul popular al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost pus sub control judiciar de DNA într-un caz legat de finanțare electorală, în timp ce campanii electorale de milioane de euro, precum cea a lui Călin Georgescu, nu au fost investigate corespunzător.

Chiar și acțiuni menite să îl înlăture pe Dominic Fritz de la Primăria Timișoarei, implicând procurori, judecători și parlamentari, sunt văzute ca parte a unui efort de a submina liderii USR care refuză să se alinieze la directivele politice. Mulți oameni de bună credință ar putea considera aceste evenimente ca fiind simple coincidențe, însă logica inversă sugerează altceva.

În mod tradițional, investigațiile majore de corupție pornesc de la informații publice consistente, evenimente șocante sau ecouri în societate. Cazuri precum cel al președintelui Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, investigat de DNA în 2024, se datorează bogăției afișate și numeroaselor articole de presă care prezentau posibile încălcări ale legii. Investigația în cazul Nordis a început doar după apariția unui documentar Recorder care a expus sute de reclamații de înșelăciune.

Autorul articolului consideră că investigațiile anticorupție care apar brusc, fără un context public preexistent de fapte sau comportamente suspecte, sunt artificiale și pornite la comandă politică sau sub influența unor grupuri de interese. Procurorii români, în materie de corupție, ar acționa fie la ordin, fie în urma unei presiuni publice semnificative.

Sursa: Spotmedia.ro