Noriega: Capturarea unui dictator și viața în închisoare

Manuel Noriega, fostul dictator al Panama, a murit pe 29 mai 2017, dar povestea sa continuă să capteze atenția. De la capturarea sa în 1989, când a fost forțat să se predea, până la multele sale condamnări în diferite țări, Noriega a fost un personaj complex într-o epocă tumultuoasă. Asemenea altor figure controversate, a fost respectat, dar și detestat.

Capturarea în fața camerelor

Televiziunea a surprins un moment istoric în decembrie 1989, când Noriega a acceptat să se predea trupelor americane. „Absența presei era una dintre cele trei condiții”, a declarat un responsabil militar, referindu-se la cerințele dictate de dictator. Acesta a solicitat să fie îmbrăcat în uniformă militară și să aibă libertatea de a face câteva apeluri telefonice. Spiritul său combativ, deși slăbit, s-a făcut simțit când a fost ridicat dintr-un teren de fotbal și transportat în elicopterul Black Hawk.

Președintele de atunci al Statelor Unite, George H.W. Bush, a anunțat captura ca un „efort de succes” în operațiunea „Causa Justa”, generând reacții mixte atât în Statele Unite, cât și în Panama. Locuitorii din oraș s-au adunat pentru a sărbători, fluturând steaguri și scandând numele invadatorilor. Oricum, impactul invaziei asupra populației civile a fost o temă recurentă și controversată.

Multe condamnări, o singură închisoare

După capturare, Noriega a fost judecat în Statele Unite. Acesta a petrecut aproape doi ani în așteptarea procesului, care a început pe 6 septembrie 1991. Martorii care îl acuzau de implicare în trafic de droguri au condus la condamnarea sa pe 9 aprilie 1992, când a fost găsit vinovat de opt capete de acuzare. „Noriega a fost un simbol al corupției și violenței din Panama”, a declarat un observator al procesului. Sentința, inițial de 40 de ani, a fost ulterior redusă la 17 ani, iar fostul dictator a petrecut acești ani în condiții de securitate minimă, unde, potrivit surselor, s-a bucurat de un anumit confort.

După ispășirea pedepsei, Noriega a fost extrădat în Franța, unde a fost condamnat din nou, de această dată pentru spălare de bani. Viața lui a devenit o telenovelă internațională, faptul că a fost tot timpul în atenția media fiind o constantă.

Întoarcerea acasă și ultimii ani

După mai bine de două decenii de detenție, Noriega s-a întors în Panama pe 11 decembrie 2011. Stând acum în închisoare, a fost tratat cu respect de personalul penitenciar, un paradox ținând cont de crimele comise sub regimul său. „Universitatea Penitenciarului”, cum îi plăcea să spună, îi oferea o stare de confort care contrasta cu duritatea vieții din alte închisori.

Cu toate acestea, un alt tip de provocări l-a așteptat acasă. În 2012, a fost diagnosticat cu o tumoră cerebrală, iar în 2014 a cerut iertare pentru crimele comise. „Îmi cer scuze sincer poporului panamez pentru tot ce s-a întâmplat,” a explicat el în fața camerelor, recunoscând responsabilitatea sa.

Noriega nu a avut parte de o moarte onorabilă. Deși se spunea că a fost o figură respectată în închisoare, fosta sa putere s-a risipit, ajungând să fie doar un om obișnuit, învins de condițiile sale precare de sănătate. La sfârșitul vieții, nu i s-au organizat funeralii de stat, fapt subliniat dur de președintele Juan Carlos Varela, care a declarat că trecutul său criminal nu justifica o astfel de onorare.

Moartea lui Manuel Noriega, într-o lume în continuă schimbare, ridică întrebări despre natura puterii și despre prețul pe care oamenii îl plătesc pentru aceasta. Trăind multă vreme înainte de a deveni un nume cunoscut pe plan internațional, destinul și căutările lui reflectă complexitatea realităților politice și umane, unele dintre cele mai intense din istoria recentă.

Sursa: Libertatea