În data de 9 noiembrie, Germania revine în centrul atenției pentru a rememora evenimentele istorice importante: bucuria enormă provocată de căderea Zidului Berlinului și tragismul Noapții de Cristal, care au avut aceeași dată. Anul acesta, președintele Frank-Walter Steinmeier a folosit această ocazie pentru a transmite un mesaj de avertizare, mai mult unul de urgență decât de solemnitate. „De la reunificare, democrația și libertatea noastră nu au fost atât de vulnerabile”, a spus el duminică, într-un discurs la Palatul Bellevue, în care a combinat o revizuire a trecutului cu un apel pentru prezent, conform unei surse de știri din România.

Fără a menționa explicit, președintele Germaniei a făcut referire indirectă la partidele de extremă dreapta și la ascensiunea partidului populist și naționalist Alternativa pentru Germania, care lider în sondaje în mai multe regiuni. „Populiștii și extremiștii au o atitudine disprețuitoare față de instituțiile democratiei noastre, corup dezbaterea publică și profită de teama oamenilor”, a avertizat el, adăugând că „democrația nu este condamnată să cadă, ci poate fi apărată. Este imperativ să acționăm, și trebuie să o facem imediat”.

Steinmeier a subliniat că data de 9 noiembrie simbolizează „lumini și umbre din istoria Germaniei”: nașterea Republicii de la sfârșitul Primului Război Mondial, incendierea sinagogilor în timpul regimului nazist și căderea Zidului Berlinului. „Această zi reflectă identitatea noastră națională”, a afirmat el. Totodată, mesajul său a avut și un accent politic, fiind o apărătoare a unei „democrații viguroase” capabile să contracareze cei care încearcă să o submineze din interior. El a amintit de mecanismele legale existente, cum ar fi demiterea oficialilor sau interzicerea anumitor partide politice. „Cei care se opun libertății nu pot fi judecători, profesori sau soldați. O democrație solidă trebuie să fie capabilă să se apere”, a spus el.

De asemenea, șeful statului a susținut idea unui „cordon sanitar” în fața extremismului de dreapta. „Nu se poate colabora cu extremiștii, nici în guverne și nici în parlamente”, a avertizat el, exprimând totodată o poziție echilibrată referitor la termenul „extremism”, sugerând partidelor politice de centru, atât de dreapta, cât și de stânga, să păstreze distanța fără a face condamnări automate. „Este periculos dacă probleme precum imigrația sau securitatea devin tabu pentru dezbateri, fiind acuzați imediat de rasism”, a spus el; „în acest mod, dezbaterea publică este predată grupurilor extremiste”.

Pe lângă aspectele oficiale, evenimentul a fost marcat și prin simbolism: la Berlin, în fața unei clădiri importante a comunității evreiești, au fost citite numele celor peste 55.000 de evrei uciși în timpul Holocaustului. Reprezentanți și supraviețuitori au reamintit că antisemitismul „nu a dispărut niciodată” și că această ură se manifestă din nou cu forță. Eva Umlauf, ultima supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz, a spus că a simțit „un frig profund” când a realizat că „din nou există oameni entuziaști în fața urii”.

Legătura între memorie și evenimentele actuale a fost constantă. Într-o declarație, unele organizații internaționale au făcut apel la „solidaritate activă” cu supraviețuitorii și la o apărare fermă a valorilor democratice împotriva retoricii extremiste: „9 noiembrie este o zi de doliu, dar și una de responsabilitate”.

Această avertizare survine într-un context în care viața evreilor din Germania devine tot mai dificilă. De la atacurile Hamas din octombrie, au fost înregistrate peste 2.200 de incidente antisemite, iar autoritățile susțin că situația nu s-a normalizat. Mulți evrei evită să afișeze simboluri religioase sau chiar și-au schimbat numele pentru a-și asigura siguranța. „Este un echilibru constant între a fi vizibil și a fi în siguranță”, explică președintele comunității evreiești, adăugând că „empatia socială s-a răcit” și că se simte o creștere a retoricii ostile.

Lângă Berlin, poliția protejează zilnic 163 de locuri și instituții evreiești, cu aproape 700 de agenți. Comunitățile evreiești își limitează participarea la evenimente publice sau chiar suspendă activitățile culturale pentru siguranță. Un oficial de poliție a afirmat că „situația este tensionată, iar măsurile de urgență devin o rutină”. Cu toate acestea, reprezentanții comunității percep demonstrațiile anti-extremism ca pe o speranță, evidențiind că acum există oameni care se ridică cu adevărat, nu doar simbolic pe rețelele sociale.

Președintele statului a încheiat discursul cu un apel moral: „Știm unde poate duce ura, așa că trebuie să fim uniți, să protejăm valorile comune și să nu cedăm în fața celor care vor să creeze dezbinare”.

Sursa articol

Sursa: G4Media