Conform Romania-insider.com: Președintele Klaus Iohannis cere Parlamentului să reevalueze legislația care permite construcția și finalizarea proiectelor hidroenergetice în arii protejate, redeschizând astfel disputa dintre securitatea energetică și protecția mediului. Decizia survine după ce Curtea Constituțională respinsese obiecțiile prezidențiale în luna iunie.

Reevaluare legislativă

Klaus Iohannis a transmis solicitarea către Legislativ pe 12 august, subliniind necesitatea unei noi analize a oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate. „Dincolo de limitele controlului constituțional, considerăm că se impune o evaluare actualizată a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, inclusiv din perspectiva evoluțiilor care s-au produs de la inițierea propunerii legislative”, a explicat președintele în nota ce însoțește cererea.

Anterior, președintele argumentase că legislația ar putea permite reducerea limitelor ariilor protejate și renunțarea la evaluări de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice. Aceste proiecte ar include și pe cele declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Proiectele Hidroelectrica sub lupă

Legislația în cauză, inițiată de senatorul PSD Daniel Zamfir, are ca scop facilitarea finalizării unor proiecte hidroenergetice neterminate. Compania de stat Hidroelectrica intenționează să reia și să finalizeze mai multe obiective începute în perioada comunistă. Ministerul Energiei propune completarea a circa 10 hidrocentrale nefinalizate, cu o capacitate totală de aproximativ 700 MW, invocând investițiile substanțiale deja realizate în aceste proiecte.

Aceste proiecte au rămas în paragină ani de zile, confruntându-se cu obstacole de mediu și juridice. Interesul pentru finalizarea lor a crescut în contextul presiunii de a spori producția internă de energie electrică și de a consolida securitatea energetică a României.

Reacții de mediu și context energetic

Organizațiile de mediu, precum Declic și alte grupuri civice, se opun reluării unora dintre aceste proiecte din cauza impactului potențial asupra ecosistemelor riverane. Acestea susțin că modernizarea capacităților hidroenergetice existente ar putea genera câștiguri energetice cu costuri de mediu mai reduse decât finalizarea proiectelor vechi din arii protejate.

Disputa survine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni asupra sistemului energetic, inclusiv din cauza opririi temporare a celor două reactoare de la Cernavodă, cauzată de nivelul excepțional de scăzut al Dunării. Guvernul a căutat, de asemenea, să mențină capacități suplimentare de generare a energiei pe bază de cărbune dincolo de termenele de decarbonizare stabilite.

Parlamentul va trebui acum să reconsidere legislația în urma cererii președintelui, chiar dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra constituționalității acesteia.

Sursa: Romania-insider.com