Conform Stiripesurse.ro: Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, a avertizat că România riscă să se confrunte cu instabilitatea în Sistemul Energetic Național dacă se continuă cu închiderea grupurilor energetice pe cărbune, în loc să se mențină în funcțiune o parte dintre acestea. El susține că deciziile recente sunt bazate pe manipulări și ignoră studiile tehnice necesare.

Situația grupurilor pe cărbune și studiul Transelectrica

Pîrvulescu a clarificat că nu se discută despre o „redeschidere” a centralelor pe cărbune, ci despre menținerea în funcțiune a cel puțin trei blocuri de la Termocentrala Oltenia, plus un bloc în rezervă care a fost oprit „pe repede înainte” în luna martie. Această măsură este necesară pentru a asigura adecvanța Sistemului Energetic Național.

El a invocat un studiu realizat de o firmă agreată de Comisia Europeană, la cererea Transelectrica, care arată necesitatea menținerii capacităților pe cărbune până la repornirea Unității 1 de la Cernavodă, după reparația capitală. Conform studiului, trei blocuri ar trebui să rămână active, iar două în rezervă.

Critici la adresa politicilor energetice și exemplul Bulgariei

Președintele Federației Naționale Mine Energie a criticat accentul pus pe stocarea energiei în baterii, argumentând că România are nevoie în continuare de surse de producție constantă. El a subliniat că țări precum Spania sau Portugalia, cu o expunere mai mare la energia solară, nu se bazează predominant pe această soluție.

Pîrvulescu a atras atenția că România pierde anual aproximativ două miliarde de euro din cauza politicii energetice curente, bani care sunt suportați de populație și firme, nu de stat. Anul trecut, țara a importat 18 terawați-oră la prețuri mari, în timp ce a exportat energie regenerabilă.

Un exemplu dat de Pîrvulescu este cel al Bulgariei, care menține în funcțiune 4.600 de megawați pe cărbune, deși dispune și de stocare și energie fotovoltaică. El s-a întrebat retoric de ce România dorește să închidă 700 de megawați pe cărbune, în condițiile în care mai are doar 1.600 MW activi.

Lipsa energiei în bandă și costurile investițiilor

Problema fundamentală, conform lui Pîrvulescu, este lipsa unor capacități de producție care să furnizeze energie constant, indiferent de condițiile meteorologice. El a subliniat că sistemul energetic nu poate funcționa fără energie în bandă și că soluția pe termen lung ar fi construcția reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

Sindicalistul a menționat că reducerea accelerată a capacităților pe cărbune a dus la o creștere de patru ori a prețului energiei. De asemenea, el a criticat costurile ridicate ale unor noi investiții energetice, precum și pierderea a 2.000 de salariați în luna martie, în urma deciziei de a închide capacități.

Pîrvulescu a adăugat că investițiile de mediu impuse centralelor pe cărbune, în valoare de două miliarde de euro, nu au fost urmate de decizii coerente din partea guvernelor, ci de comenzi de închidere a acestora. El consideră că aceasta este o lipsă de logică din partea statului român.

Soluția pe termen scurt, potrivit lui Pîrvulescu, este menținerea în funcțiune a capacităților de producție pe cărbune, prin eforturile angajaților de a le menține operaționale.

Sursa: Stiripesurse.ro