WASHINGTON – Planificarea militară pentru o posibilă operațiune condusă de Pentagon în Cuba este în creștere discretă, în cazul în care președintele Donald Trump ordonă o intervenție acolo. Informația provine din surse anonime, care nu sunt autorizate să vorbească cu presa.

Aceste directive par să fie o escaladare a tensiunilor recente dintre Statele Unite și Cuba, care au început în ianuarie, când administrația Trump a restricționat transporturile de petrol către Cuba, ca parte a unei campanii mai largi de a forța schimbări politice majore pe insula condusă de comuniști. Pentagonul a declarat că planifică o serie de eventualități și rămâne pregătit să execute ordinele președintelui, conform instrucțiunilor.

Planuri secrete de intervenție

Rapoartele despre planurile de escaladare au apărut inițial pe o platformă online, apoi au circulat pe Capitol Hill și în Washington. Statele Unite și Cuba au recunoscut că se află în primele etape ale încercării de a găsi o soluție pentru criză, dar nu este clar cât de mult este dispusă fiecare parte să facă compromisuri. În martie, s-a raportat că cele două țări au avut discuții pentru a semna un posibil acord economic istoric care ar dezgheța relațiile.

Președintele Trump a sugerat că se așteaptă în curând să aibă „onoarea” de a „prelua Cuba, într-o formă sau alta”, adăugând: „Fie că o eliberez, fie că o iau – cred că pot face orice vreau cu ea.” La 13 aprilie, Trump a declarat la Casa Albă: „S-ar putea să trecem și prin Cuba după ce terminăm cu asta”, referindu-se la conflictul în curs cu Iranul.

Reacțiile și perspectivele pe termen lung

Într-un interviu recent, președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a promis că țara sa va riposta dacă Statele Unite vor lansa un atac militar. Diaz-Canel a declarat: „Vom lupta, ne vom apăra și, dacă vom cădea în luptă, a muri pentru patrie înseamnă a trăi.” Operațiunea secretă a Statelor Unite care l-a extras pe fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro din complexul său din Caracas la 3 ianuarie a provocat șocuri în comunitățile de exil venezuelene și cubaneze din sudul Floridei.

Brian Fonseca, directorul Institutului Jack D. Gordon pentru Politici Publice de la Florida International University, care a studiat în detaliu armata cubaneză, consideră că discuțiile despre pregătirea planurilor militare pot fi mai mult o amenințare militară decât o strategie reală, adăugând: „Acum, aceasta este mult semnalizare.”

Provocările unei eventuale intervenții

De zeci de ani, oficialii americani au discutat despre o formă de intervenție militară în Cuba, încă de când Fidel Castro și forțele sale rebele au preluat Havana în 1959 și apoi au jurat loialitate Uniunii Sovietice și comunismului. Fonseca a afirmat că, având în vedere starea deteriorată a echipamentelor militare cubaneze și neaderarea ofițerilor la un regim nepopular, o operațiune militară americană în Cuba ar fi probabil un succes rapid și copleșitor.

El a subliniat că ceea ce va urma – instituirea statului de drept, susținerea liderilor opoziției – s-ar dovedi o sarcină mult mai dificilă. „Aceasta va fi o victorie militară foarte ușoară, dar o victorie politică mult mai dificilă”, a conchis Fonseca.