„Războiul graffiti” pornit de primarul Ciucu: artiștii urbani critică abordarea

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a stârnit dezbateri aprinse după ce a catalogat desenele murale ca o „boală” a orașului și a declarat „războiul graffiti”. Artiștii din comunitatea locală, însă, atrag atenția că problema este mult mai complexă și necesită o abordare nuanțată. Aceștia susțin că generalizarea și lipsa de distincție între vandalism, propagandă și artă stradală riscă să producă efectul invers, înăbușind forme de exprimare artistică valoroase pentru spațiul public.

Robert Obert, producătorul executiv al filmului documentar „De ce scriu ăștia pe pereți?”, a fost printre primii care au criticat eticheta pusă de primar. „Formularea nu este cea mai fericită, intuiesc că vrea să ne transmită că este o urgență subiectul. Graffiti-ul, însă, nu este o boală, este un simptom al unui sistem disfuncțional și dezorganizat”, a explicat acesta. Artistul consideră că orașul are probleme mai profunde, care nu sunt adresate, iar intervențiile vizibile pe pereți sunt doar o reacție la acestea.

Graffiti versus artă stradală: o distincție esențială

El Khao, cunoscut pentru lucrările sale de mozaic, subliniază diferența fundamentală dintre graffiti și artă stradală: intenția. „Este o nedreptate, dar una care vine, în mare parte, dintr-o lipsă de cultură vizuală și de nuanțare. Când nu există repere clare, totul ajunge să fie pus în aceeași categorie, indiferent dacă vorbim despre o simplă mâzgălitură sau despre o intervenție artistică bine gândită”, a declarat artistul. Această generalizare, susțin artiștii, vine din lipsa de informare, dar și din absența dorinței de a înțelege.

Cage, coordonatorul Sweet Damage Crew, subliniază că și intervențiile de curățare sunt binevenite, mai ales în zonele centrale și pe clădirile de patrimoniu. Totuși, acesta este de părere că soluțiile nu stau în sancțiuni mai dure sau în restricții. „Tratamentul pentru «boala» asta nu stă în amenzi mai mari. Nu stă în ostracizarea artiștilor. Și sigur nu stă în legi care bagă la pușcărie copii care desenează”, a punctat Cage.

Între control și înțelegere: o așteptare față de autorități

Wanda Hutira, specializată în picturi murale de mari dimensiuni, subliniază necesitatea unei abordări mai nuanțate din partea autorităților. „Rolul lor este tocmai să înțeleagă mai bine, să lucreze cu complexitatea, nu să o simplifice excesiv”, explică artista. În lipsa acestei nuanțări, orașul riscă să fie tratat doar ca un spațiu care trebuie controlat, nu și înțeles.

Discuția despre necesitatea autorizațiilor pentru lucrările din spațiul public rămâne, de asemenea, controversată. Robert Obert spune că existența unui cadru legal este necesară, dar atrage atenția asupra problemelor birocratice. El Khao este de aceeași părere, considerând că nivelul ridicat de birocrație încetinește inițiativele, iar procedurile suplimentare ar putea bloca tocmai intervențiile care ar putea aduce valoare spațiului urban.

Săptămâna trecută, consilierul general USR, Dragoș Radu, a postat pe Facebook exemple de desene pe care le-a numit „mizerii”, punând în aceeași categorie operele artistice cu propaganda electorală. Primarul Ciprian Ciucu a reacționat, susținând că discuția „nu este despre libertate”.

Sursa: Buletin.de