Conform Ebihoreanul.ro: Decizia UE salvează dosarul patronului Leonardo de la prescripție

O hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pronunțată pe 16 iulie a.c., a schimbat radical cursul unui important dosar de evaziune fiscală instrumentat în Bihor, salvând de la clasare acuzațiile formulate împotriva patronului lanțului Leonardo, Florin Panea. Acesta este acuzat de o fraudă fiscală de peste 26,5 milioane de lei, iar decizia europeană a permis Parchetului Bihor să reia urmărirea penală și să dispună efectuarea unei expertize esențiale.

Anul acesta, în primăvară, dosarul lui Florin Panea părea să se îndrepte către o soluție de clasare. După aproape un deceniu de cercetări, dosarul fusese returnat Parchetului Bihor, deoarece prejudiciul estimat nu fusese stabilit printr-o expertiză contabilă, aceasta devenind obligatorie în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere că faptele datează din perioada 2011-2015, se considera că răspunderea penală ar fi devenit prescrisă.

Decizia CJUE, cunoscută sub numele de „Lin II”, a venit însă ca o salvare. Invocând această hotărâre pentru prima dată în Bihor, procurorii au reluat urmărirea penală față de Florin Panea și ceilalți inculpați din dosar. S-a dispus, de asemenea, efectuarea expertizei contabile, un pas crucial pentru susținerea acuzațiilor în fața instanței.

Detaliile fraudei cu facturi fictive

Cauza se numără printre cele mai mari dosare de evaziune fiscală instrumentate în județul Bihor. Cercetările au debutat în 2015 la DIICOT, iar la sfârșitul anului 2022 dosarul a fost transferat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Rechizitoriul a fost finalizat și trimis în instanță în aprilie 2024.

Procurorii susțin că Florin Panea, în calitate de administrator al trei societăți din grupul Leonardo, ar fi înregistrat, în perioada 4 ianuarie 2011 – 4 martie 2015, nu mai puțin de 705 facturi pentru achiziții fictive de încălțăminte, îmbrăcăminte și marochinărie. Aceste documente ar proveni de la șase „firme-conductă”, care, la rândul lor, erau alimentate de la societăți-fantomă.

Investigatorii au constatat că mărfurile, deși existau fizic, erau achiziționate direct din Italia sau din complexul Dragonul Roșu, fără documente legale de proveniență. Ulterior, bunurile erau vândute în magazinele Leonardo, iar prin acest circuit de facturare falsă s-ar fi realizat deduceri ilegale de TVA. Prejudiciul imputat lui Panea se ridică la 26.579.381 lei. Pentru recuperarea integrală a acestei sume, anchetatorii au pus sechestru pe bunuri evaluate la aproximativ 48 de milioane de lei.

Cum „Lin II” redefinește prescripția

Împotmolirea dosarului în instanță a fost cauzată de Decizia 430 din 15 decembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această decizie a stabilit că, în cazurile de evaziune fiscală, prejudiciul trebuie determinat obligatoriu printr-o expertiză efectuată în cursul urmăririi penale. Lipsa acesteia face ca rechizitoriul să fie considerat neregulat și poate duce la restituirea cauzei la procuror.

Această regulă a fost introdusă prin Legea 126/2024, ca urmare a unui amendament promovat de parlamentarii PSD. Anterior, paguba putea fi calculată și prin rapoarte ale specialiștilor antifraudă, iar expertiza se putea realiza și în timpul procesului. Noua reglementare a dus la returnarea mai multor dosare vechi la parchete pentru efectuarea unor lucrări contabile complexe, cu riscul implicit al prescrierii faptelor.

Decizia CJUE „Lin II” intervine într-un context legislativ complicat legat de prescripție. Aceasta a confirmat că, în cazul fraudelor grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, regula stabilite de ÎCCJ nu poate fi aplicată retroactiv pentru perioada februarie 2014 – iunie 2018. Astfel, actele de procedură efectuate în această perioadă de către anchetatori pot întrerupe cursul prescripției, pornind un nou termen de calcul.

Hotărârea CJUE nu anulează prescripția existentă sau nu redeschide automat dosarele închise definitiv. Totuși, ea poate salva anchetele și procesele aflate încă în desfășurare, în cazul fraudelor grave care depășesc 50.000 de euro și afectează interesele financiare ale UE. În cazul patronului Leonardo, prejudiciul depășește 5 milioane de euro, iar termenul general de prescripție este de 10 ani. Luând în calcul actele de urmărire penală efectuate înainte de 25 iunie 2018, Parchetul Bihor a constatat că răspunderea penală nu s-a stins, permițând astfel continuarea anchetei.

Sursa: Ebihoreanul.ro