Pasca, simbolul gustos al Paștelui, tronează pe mesele românilor, de la sfințirea în Noaptea Învierii până în Duminica Paștelui. Tradiția pascăi, cu origini adânc înrădăcinate în cultura țării noastre, aduce un strop de bucurie și gust pe masa festivă.

În multe zone, mai ales în Moldova, Maramureș și nordul Munteniei, această prăjitură devine centrul atenției. Credincioșii o duc la biserică pentru a fi sfințită, iar gustul ei este mult așteptat după anaforă. O parte ajunge acasă, completând masa din Duminica Paștelui.

Cum prepari pasca tradițională

Pasca tradițională presupune un aluat dospit, asemănător cozonacului, și o umplutură generoasă de brânză. De asemenea, o bordură împletită adaugă un aspect festiv. Varianta fără aluat a devenit populară în ultimii ani, datorită preparării mai rapide și a texturii mai fine.

Calitatea ingredientelor este esențială pentru reușita pascăi. Brânza de vaci este un element cheie.

Pentru aluat, sunt necesare: 400 g făină, 10 g drojdie uscată, 100 g zahăr pudră, 3 gălbenușuri, 150 ml lapte cald și 90 g unt moale.

Pentru umplutură, se folosesc: două cutii de brânză de vaci grunjoasă, 3 gălbenușuri, un praf de sare, 100 g zahăr pudră, vanilie, 70 g stafide și coajă de lămâie.

Pași simpli pentru o pască delicioasă

Aluatul se obține prin amestecarea făinii, zahărului și drojdiei în bolul mixerului. Se adaugă laptele cald și se începe frământarea, adăugând gălbenușurile și untul moale. Se lasă la dospit într-un loc cald, iar apoi se împarte în trei părți. Una se întinde pentru bază, iar celelalte se împletesc pentru margini.

Umplutura se prepară amestecând brânza de vaci cu zahărul, sarea, coaja de lămâie și vanilia. Se încorporează gălbenușurile și stafidele.

Umplutura se toarnă peste aluat și se coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 40–50 de minute, până devine rumenită.

Pasca se lasă la răcit înainte de a fi servită și poate fi decorată simplu cu coajă de citrice sau ouă de ciocolată. Forma rotundă și crucea din aluat sunt simboluri ale sărbătorii Paștelui.