Noii şefi ai marilor parchete din România își preiau miercuri mandatele de trei ani, marcând o schimbare importantă în conducerea instituțiilor cheie ale justiției. Cristina Chiriac devine procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ioan-Viorel Cerbu preia șefia DNA, iar Codrin-Horațiu Miron conduce DIICOT. Alex-Florin Florenţa și Marius-Ionel Ştefan vor ocupa funcțiile de procurori-șefi adjuncți ai DIICOT, respectiv DNA.

Reacțiile politice după numiri

Numirile au generat reacții puternice din partea partidelor politice și a societății civile. USR a criticat dur numirile, afirmând că acestea ”au marca PSD pe ele”. Partidul a acuzat modul în care ministrul Justiției a gestionat procesul. Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a exprimat, de asemenea, critici severe, catalogând deciziile drept ”de o gravitate extremă”.

Criticile au vizat, în special, lipsa de transparență și de încredere în procesul de selecție. Multe voci din sistemul judiciar și din societatea civilă au subliniat necesitatea unor numiri care să reflecte integritatea și profesionalismul. Dezbaterile privind numirile la vârful parchetelor au fost intense în ultimele luni.

Prioritățile noilor șefi de parchete

Președintele Nicușor Dan a subliniat, în discursul său, importanța dinamizării activității parchetelor și a răspunsului la așteptările românilor în ceea ce privește combaterea corupției. El a menționat că DNA trebuie să se concentreze pe combaterea marii corupții, în timp ce Parchetul General va aborda corupția la nivel general. DIICOT este așteptat să se concentreze pe destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală.

Nicușor Dan a subliniat necesitatea unei comunicări constante cu procurorii din subordine și în spațiul public, o practică despre care a spus că a lipsit în trecut. Președintele a vorbit și despre importanța echilibrării activității de rutină cu dosarele importante cu impact asupra societății. Prioritatea noilor șefi va fi să găsească modalități de a eficientiza activitatea procurorilor. Scopul este de a permite investigarea mai eficientă a cazurilor cu impact major.

Unul dintre obiectivele principale ale președintelui este reforma Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Blocajul acestei secții a fost un subiect de dezbatere publică. Președintele a subliniat că va discuta cu noii șefi despre modul în care procurorii pot fi ajutați să-și concentreze eforturile pe dosare importante, evitând presiunea unui număr mare de dosare de rutină.

Sursa: G4Media