Conform G4Media: Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare a legii care permite creșterea numărului de urși ce pot fi vânați în cazul atacurilor asupra localităților. Această acțiune vine după ce Curtea Constituțională a respins anterior sesizarea președintelui referitoare la neconstituționalitatea legii.

Legea, inițiată de UDMR, a fost adoptată în contextul unei creșteri semnificative a atacurilor de urs în județele Harghita și Covasna. Președintele Nicușor Dan consideră că, deși scopul legii este legitim și esențial – protejarea vieții și reducerea pagubelor –, anumite soluții legislative nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru a atinge echilibrul dorit între siguranța comunităților și protecția strictă a speciei.

Argumente pentru reexaminare

Principalul argument al președintelui Nicușor Dan vizează asigurarea caracterului selectiv și preventiv al recoltărilor. Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu garantează vizarea animalelor cu comportament conflictual documentat. Selecția ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate și să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale, nu pe o cotă numerică sau pe valoarea trofeului. Criteriile actuale, legate de punctajul blănii, sunt verificabile doar după recoltare, nu înainte.

Un alt punct sensibil este reanalizarea nivelurilor stabilite pentru anii 2026 și 2027. Președintele atrage atenția că aplicarea aceluiași nivel de prevenție și intervenție pe fonduri cinegetice în doi ani succesivi, fără o evaluare intermediară obligatorie, poate fi problematică. Situația populației de urși se modifică constant, iar deciziile bazate pe date anterioare pot deveni învechite. De asemenea, intrarea în vigoare a legii în a doua parte a anului 2026 ar putea concentra realizarea cotelor într-un interval scurt, punând presiune operațională.

Deficiențe în monitorizare și protecția femelelor cu pui

Președintele Nicușor Dan subliniază necesitatea instituirii unui sistem național de monitorizare în timp real a recoltărilor. Legea aprobă cote, dar nu prevede un mecanism unic pentru autoritate care să cunoască numărul de exemplare recoltate și cota rămasă disponibilă, existând riscul depășirii plafonului fără posibilitatea de remediere. Curtea Constituțională a recunoscut absența acestui sistem ca o lacună legislativă.

Un alt aspect criticat este formularea interdicției privind recoltarea femelelor însoțite de pui. Protecția acestora este necesară, însă condiționarea de o vârstă cronologică precisă (sub 2 ani) este dificil de stabilit în teren. Diferențele morfologice între un pui de un an și nouă luni și unul de doi ani și câteva luni nu sunt mereu observabile de la distanță, putând genera dificultăți în aplicarea legii și incertitudine privind legalitatea recoltării. De asemenea, se cere corelarea interdicțiilor cu răspunderea și cu măsurile de control, precum și o reconfigurare a mecanismului aplicabil începând cu anul 2028, care să se bazeze pe evaluări actualizate și nu exclusiv pe studii statice.

Sursa: G4Media