Conform Stiripesurse.ro: Oamenii cu trăsături narcisice pronunțate sunt mai predispuși să considere afirmații goale de sens, dar pompoase, drept mesaje profunde, în special pe platforme profesionale precum LinkedIn. Un nou studiu sugerează că această tendință nu reflectă neapărat o judecată deficitară, ci mai degrabă o strategie conștientă de autoprezentare.

Cercetarea, publicată în revista Personality and Individual Differences, a analizat modul în care indivizii evaluează formulări care sună inteligent, dar nu au un conținut coerent. Concluziile indică o asociere între narcisism și aprecierea acestui tip de limbaj pseudo-profund, utilizat pentru a construi o imagine de sine intelectuală.

Evaluarea afirmațiilor fără sens

Studiul a implicat 661 de studenți în două experimente separate. În prima etapă, participanții au fost rugați să se prezinte fie ca persoane sofisticate intelectual, fie ca indivizi lipsiți de acest atribut. Ulterior, aceștia au evaluat o serie de afirmații cu un înțeles vag, dar construite pentru a părea profunde.

Rezultatele au arătat că studenții care au adoptat rolul de persoane sofisticate au considerat afirmațiile fără sens ca fiind mai profunde. Aceștia au fost, de asemenea, mai înclinați să susțină că posedă cunoștințe despre concepte inventate de cercetători.

Al doilea experiment a implicat evaluarea trăsăturilor narcisice ale participanților, urmată de analiza acelorași tipuri de formulări pseudo-profunde. S-a constatat că, pe măsură ce nivelul trăsăturilor narcisice creștea, crește și tendința de a cataloga afirmațiile lipsite de sens drept idei profunde.

Narcisismul și strategia de autoprezentare

Cercetătorii subliniază că acest efect nu este explicat de capacitatea cognitivă a participanților. Persoanele cu trăsături narcisice nu sunt neapărat induse în eroare de aceste formulări, ci aleg să le valideze pentru a-și consolida imaginea de persoane inteligente. William Hart, coordonatorul studiului, a explicat: „Pentru persoanele narcisice, a părea sofisticate intelectual pare să conteze mai mult decât dacă afirmația înseamnă ceva”.

Acest tip de limbaj poate include termeni abstracți, jargon corporatist sau comparații grandioase, dar fără a oferi informații clare și verificabile. Pe platformele profesionale, aceste mesaje se pot manifesta sub forma unor reflecții vagi despre succes, leadership, dezvoltare personală sau despre cum pot „schimba lumea”. Deși par convingătoare la prima vedere, devin dificil de explicat în detaliu.

Un alt aspect observat în cadrul experimentelor a fost disponibilitatea participanților de a pretinde că recunosc informații inventate. Acest comportament sugerează că dorința de a părea informat poate depăși recunoașterea unei lipse de cunoștințe.

Este important de menționat că studiul a evaluat trăsături narcisice, nu un diagnostic clinic de tulburare de personalitate narcisică. Diagnosticul poate fi stabilit doar de specialiști, pe baza unui tipar persistent de comportament. De asemenea, cercetarea nu a analizat comportamentul real al utilizatorilor pe LinkedIn, ci a folosit formulări construite în stilul postărilor pseudo-profunde. Prin urmare, rezultatele nu permit identificarea unui narcisist doar pe baza activității sale online, dar subliniază utilizarea acestui tip de limbaj ca strategie pentru crearea unei imagini intelectuale.

Sursa: Stiripesurse.ro