Un nou studiu aruncă lumină asupra misterului dispariției construcțiilor megalitice din Europa, sugerând o legătură cu o prăbușire masivă a populației, cunoscută sub numele de „declinul neolitic”. Cercetările recente, bazate pe analize genetice, indică faptul că europenii au încetat să construiască morminte megalitice din cauza unor schimbări demografice majore acum aproximativ 5.000 de ani.

Schimbări genetice majore în Europa

Construcția mormintelor megalitice, structuri impresionante de piatră, a fost o caracteristică definitorie a perioadei neolitice în Europa. Totuși, acest obicei a dispărut brusc spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, cercetătorii au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris. Studiul relevă o schimbare genetică clară între două faze distincte de înmormântare. Prima, datând din jurul anilor 3200-3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, însă, a inclus persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței, sugerând o înlocuire a populației în jurul anului 2900 î.Hr.

„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a explicat cercetătorul Frederik Seersholm. Rezultatele sunt în concordanță cu descoperiri similare din alte morminte neolitice din Germania, Danemarca și Suedia, unde s-au observat schimbări demografice la începutul mileniului al III-lea î.Hr.

Posibile cauze ale declinului demografic

Pe lângă diferențele genetice, noii veniți au adus și schimbări culturale, inclusiv practici funerare diferite. Analizele au arătat un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în prima fază, sugerând o rată ridicată a mortalității infantile. Un alt aspect important îl reprezintă prezența ADN-ului unor agenți patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă. Această descoperire ridică posibilitatea ca declinul neolitic să fi fost provocat, cel puțin parțial, de o epidemie.

„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a declarat Martin Sikora, cercetător. Studiul sugerează că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o pauză, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.

Concluzii și direcții viitoare

„Putem lua în calcul faptul că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic în care grupurile vecine au putut avansa”, au concluzionat cercetătorii. Studiul, publicat în revista Nature Ecology and Evolution, oferă o perspectivă valoroasă asupra unei perioade cruciale din istoria Europei, aducând noi elemente de înțelegere a modului în care comunitățile neolitice au evoluat și au dispărut.