Conform G4Media: Merdeneaua bucureșteană și croissantul de la braserie „Mița Biciclista” au devenit subiect de presă internațională, publicată în renumitul cotidian francez Le Monde. Articolul, semnat de Marine Leduc, titrează „Merdeneaua, foietajul cu brânză devenit simbol al luptei împotriva gentrificării Bucureștiului”, punând în lumină un conflict inedit stârnit pe rețelele sociale din România.

Confruntarea a pornit de la o postare a lui Edmond Niculușcă, un francofil cunoscut pentru implicarea sa în protejarea patrimoniului, care a promovat croissantele cu unt de la braserie sa, Mița Biciclista. Într-un videoclip, acesta a făcut o comparație subtilă, dar interpretată ca fiind condescendentă, între produsele sale și merdenelele vândute la Patiseria Amzei, sugerând că consumatorii de merdenele nu ar cunoaște gustul rafinat al produselor franțuzești.

Reacția publicului și ecourile online

Declarațiile lui Edmond Niculușcă au stârnit un val de reacții în mediul online, criticii considerând braseria sa un loc elitist. Au apărut comentarii acide, meme-uri, dar și mesaje de solidaritate sub hashtag-ul „Je suis Merdenea”. Chiar și personalități publice s-au alăturat dezbaterii, apărând specialitatea locală. În ciuda ștergerii videoclipului și a scuzelor ulterioare, evenimentul a declanșat un protest simbolic. Sute de persoane au stat la coadă la Patiseria Amzei pentru a savura merdenele, iar unii artiști au distribuit produse în timpul concertelor.

Condescendență și clasificare socială

Antropologul Monica Stroe explică mobilizarea ca pe o reacție la forma de condescendență și clasificare socială manifestată. „Mâncarea și actul de a mânca reprezintă mult mai mult decât o nevoie fiziologică”, afirmă Stroe, subliniind cum alimentele pot activa emoții și pot construi identități. Ea adaugă că, într-un context de apatie politică, actul de a apăra o sursă accesibilă de hrană a căpătat o conotație politică.

Prețul croissantelor la Mița Biciclista, de 3 euro pentru un croissant cu unt și 5 euro pentru un pain au chocolat, contrastează puternic cu prețul de 1,50 euro al unei merdenele, într-o țară unde salariul minim brut este de 850 de euro pe lună. Acest aspect, combinat cu incertitudinea economică generalizată, a contribuit la conștientizarea propriei vulnerabilități în rândul consumatorilor.

Plăcerea copilăriei și simbolul comunității

Incidentul a scos în evidență și o dimensiune emoțională a merdenelei, percepută ca o plăcere a copilăriei, accesibilă mai ales în perioada comunistă și în anii tranziției. Antropologul Bogdan Iancu subliniază cum spațiul de la Patiseria Amzei, necontrolat și amenajat, creează comunitate. Oamenii mănâncă pe stradă alături de necunoscuți, formând un fel de „carnaval” amuzant și subversiv.

Acest spațiu deschis, unde se amestecă diverse categorii sociale, contribuie la crearea unui sentiment de apartenență, pe care Iancu îl consideră a se fi concretizat în acțiunea colectivă. Oamenii nu s-au dus doar să mănânce, ci și să fie împreună, consolidând un spirit comunitar prin actul simplu de a savura o merdenea.

Sursa: G4Media