Metformin: Noua perspectivă asupra unui medicament vechi, axată pe creier

Cercetătorii au descoperit că medicamentul antidiabetic metformin acționează asupra creierului, nu doar asupra ficatului și a intestinelor, așa cum se credea anterior. Studiul a identificat neuronii specifici implicați în acest proces, deschizând calea pentru tratamente mai precise și eficiente împotriva diabetului de tip 2. Această descoperire ar putea explica, de asemenea, unele dintre efectele pozitive ale metforminului, observate în studii privind îmbătrânirea.

Mecanismul de acțiune: Neuronii din hipotalamus joacă un rol crucial

Până acum, se considera că metforminul reduce glucoza produsă de ficat și influențează procesele intestinale. Noile cercetări sugerează că creierul joacă un rol direct în efectul antidiabetic al medicamentului. Mai precis, neuronii SF1 din hipotalamusul ventromedial devin activi atunci când metforminul ajunge în creier. „Acest detaliu este important pentru că deschide posibilitatea unor tratamente mai precise, care să țintească exact această cale biologică, nu doar efectele generale ale medicamentului în întregul organism”, au explicat cercetătorii.

Acest mecanism este relevant deoarece metforminul este un medicament ieftin, utilizat pe scară largă. Dacă rezultatele studiului vor fi confirmate și la oameni, experții ar putea încerca să amplifice această cale specifică pentru a dezvolta tratamente mai eficiente. Autorii studiului au subliniat că rezultatele „schimbă felul în care înțelegem acest medicament”. Această nouă perspectivă ar putea duce la o mai bună înțelegere a modului în care metforminul influențează organismul și la dezvoltarea de noi strategii terapeutice.

Dincolo de diabet: Posibilele beneficii în procesul de îmbătrânire

Metforminul este, de asemenea, în centrul unor cercetări privind efectele sale potențiale asupra procesului de îmbătrânire. Unele studii au sugerat că acest medicament ar putea reduce riscul de deces prematur. Într-un studiu din 2025, de exemplu, s-a constatat că, în rândul femeilor în vârstă cu diabet de tip 2, utilizarea metforminului a fost asociată cu un risc cu 30% mai mic de deces înainte de 90 de ani, comparativ cu alte medicamente. Autorii studiului au subliniat însă că este vorba despre o „asociere observațională, nu despre dovada unei relații cauzale”.

Dacă metforminul influențează direct anumite circuite cerebrale, beneficiile observate în diferite studii ar putea avea o explicație comună. Cercetătorii de la Baylor intenționează să analizeze dacă aceeași semnalizare Rap1 din creier ar putea sta la baza altor efecte atribuite metforminului, inclusiv cele legate de creier și îmbătrânire. Totuși, autorii studiului avertizează că metforminul are efecte adverse cunoscute, în special digestive, și trebuie utilizat doar sub supraveghere medicală.

Cercetările continuă pentru a explora pe deplin potențialul metforminului și pentru a înțelege mai bine mecanismele sale de acțiune.